Inainte de toate, trebuie sa stiti ca fiecare copil are ritmul sau propriu de dezvoltare. Exista fara indoiala, grafice cu care le putem compara evolutia, insa acestea nu reprezinta decat o medie.
Nu trebuie sa intrati in panica daca bebelusul are cateva grame in minus sau un centimetru mai putin fata de cifrele medii. Unii cresc mai repede, altii mai incet.
Nu uitati deci, bebelusii nu se dezvolta in acelasi ritm si nu invata un anumit lucru la o data fixa, insa ei dobandesc abilitatile in aceeasi ordine, fiecare dintre acestea reprezentand baza pentru urmatoarea treapta de dezvoltare.
In prima lunabebelusului isi pastreaza pozitia fetala, tinandu-si inca bratele si picioarele pliate.
Fizionomia sa este in continua schimbare. Arata deja mult mai bine la o luna. Pielea nu mai are culoarea rosie, fiind acum curata si alba.
Obrajii sunt bucalati, iar pe coapse au aparut cutele.
In prima luna bebelusii iau in greutate in jur de 750 de grame, poate ceva mai mult sau poate ceva mai putin. Oricum, nu e motiv de ingrijorare.
Examenul medical obligatoriu la aceasta varsta va stabili daca dezvoltarea de pana la acest moment este una buna sau insuficienta. In functie de ce se constata, medicul pediatru formuleaza recomandarile pentru perioada urmatoare.
Dar bebelusul nu a crescut numai in greutate, ci si in lungime. Daca la nastere a avut o lungime de 50 de cm, la o luna va masura 54-55, desi nici aici nu exista o lege absoluta.
In aceasta perioada sta pe spate cu capul pe o parte.
Daca il tineti in sezut, pozitie care nu este recomandata la aceasta varsta, capul ii cade in fata, iar spatele i se arcuieste.
Daca il sprijiniti pe umarul vostru, puteti observa ca poate sa isi ridice din cand in cand capul.
Cand il sustineti in picioare, pe o suprafata tare, bebelusul apasa tare cu piciorusele in jos, isi contracta muschii si face miscari reflexe de pasire.
- Micutul sta adesea cu pumnii stransi.
Fiind sub influenta reflexului de apucare (grasping), el agata puternic degetul nostru sau obiectele pe care i le punem in mana, fara a mai avea posibilitatea de a le da drumul in mod voluntar.
- Bebelusul la o luna acorda atentie sunetelor.
Tresare la zgomote puternice.
Ba chiar el insusi emite sunete care exprima anumite stari neplacute sau disconfortul, de pilda daca este ud sau murdar, daca ii este frig sau prea cald, daca simte durere sau ii este foame.
Poate urmari o jucarie pe care o leganati in fata ochilor sai la o distanta de 15-20 de cm.
Se uita fix spre geam sau la obiecte masive.
Urmareste obiectele in miscare.
Se opreste din plans atunci cand este luat in brate.
Priveste fata mamei atunci cand il hraneste sau cand ii vorbeste.
Luna a-II-a
Perioada de nou-nascut s-a terminat. Incheierea primei luni
coincide cu prima aniversare.
La 2 luni ati notat din nou greutatea bebelusului in grafic si
puteti constata inca 750-800 de grame in plus, fata de greutatea pe care a
avut-o cu o luna in urma.
Copilul cantareste acum in jur de 4500-4800 g.
De asemenea, micutul a crescut cu 3 cm in lungime luna aceasta. Acum
masoara in jur de 58 de centimetri.
Pielea este alba si curata, iar grasimea de sub piele a crescut
apreciabil. Cutele de pe coapse s-au accentuat.
Copilul a invatat sa faca deja multe lucruri in a doua luna. El isi
tine capul mult mai mult timp nesprijinit.
De asemenea, daca il puneti gol pe burta, puteti vedea cum isi ridica
usor toracele. Culcat pe spate, va impinge vertical cu bratele inainte.
Este foarte atent la vocile din jur. Daca va apropiati de el, isi
schimba mimica si scoate tot felul de sunete, prin care incearca sa va
comunice.
Alimentatia bebelusului de 2 luni
Pana la o luna, copilul a primit sase mese pe zi, adica din 3 ore si
jumatate in 3 ore si jumatate, esalonate intre 6 dimineata si 11 noaptea.
Acum, la varsta de 2 luni, este timpul sa timpul sa scadeti numarul de
mese, marind intervalul dintre ele.
Astfel sugarul va primi 5 mese pe zi, la interval de patru ore. Iata
deci programul orelor de masa la care este bine sa fie adaptat copilul de doua
luni: 6, 10, 14, 18 si 22.
La inceput va fi mai greu, deoarece bebelusului,fiind
obisnuit cu programul de masa initial, se va trezi la ore fixe si va cere de
mancare.
Nu va impacientati insa, el se va obisnui treptat cu noul program.
Alimentatia lactata ramane predominanata in a 2-a luna de viata. Daca
alaptati copilul la san si vedeti ca ia in greutate, inseamna ca secretia
lactata este suficienta pentru ratia alimentara necesara.
Bebelusii alimentati la san primesc de obicei suficienta vitamina C
prin laptele matern. Dar aceasta se intampla numai daca alimentatia mamei este
bogata in vitamina C, deci daca mananca destule fructe.
Si, intrucat nu puteti fi sigura ca ingerati cantitatea necesara de
fructe, este indicat ca dupa varsta de 6 saptamani sa introduceti in
alimentatia copilului 2-3 lingurite zilnic de suc de fructe crude.
Trebuie evitat ca sucul sa fie obtinut cu un storcator metalic.
Deoarece metalul oxideaza, iar vitamina C se distruge.
Unii bebelusi vor refuza sucul de fructe de la inceput. Altii e posibil
sa nu-l tolereze, avand tot felul de reactii.
Nu va pierdeti rabdarea si nu va dezarmati usor. Bebelusul trebuie sa
se obisnuiasca cunoul aliment, care va fi administrat la inceput, in cantitati
mici.
Trebuie sa treaca un timp pana se familiarizeaza cu gustul neobisnuit.
Nu neglijati de asemenea administrarea vitaminei D.
Somnul bebelusului la doua luni
Dupa cum ati putut observa in prima luna, bebelusul a dormit tot
timpul intre mese. In a 2-a luna nu va mai dormi decat 18-20 de ore pe
zi.
Acest lucru inseamna ca o buna perioada din timpul zilei sau al noptii,
copilul va fi treaz.
Activitatea din timpul noptii este destul de greu de suportat pentru
intreaga familie, mai ales ca foarte putini dintre bebelusi pot fi in stare de
veghe mai mult timp, fara sa planga.
Singura solutie este sa va sacrificati si sa rabdati plansul copilului
din timpul noptii, fara sa intretineti starea de veghe nocturna.
In timpul noptii trebuie sa interveniti cat mai putin. Il schimbati
daca este ud sau murdar, apoi il lasati din nou singur in intuneric, dupa ce
v-ati asigurat ca totul este in ordine.
Bineinteles ca vi se rupe sufletul, dar nu cedati niciun moment,
deoarece in timp mai rau ii veti face.
Daca il veti lua in brate de fiecare data cand plange, bebelusul va
observa foarte repede ca tipatul sau este legat de prezenta mamei care se ocupa
de el, care-l mangaie si-i acorda atentie.
Ajunge astfel sa devina un obicei trezitul si plansul din
timpul noptii, stricandu-i somnul, care isi pierde din efectele sale de
refacere a energiei, intretinandu-i bebelusului o stare de nervozitate pe
parcursul intregii zile.
Daca observati ca nu-i lipseste nimic, lasati copilul sa tipe un timp,
chiar si o ora neintrerupt. Aceasta se va mai intampla inca vreo 2-3 nopti,
dupa care bebelusul se va linisti si va dormi toata noaptea.
Nu cedati tentatiei daca stiti ca nu exista nici o cauza reala de
suferinta. Facand-o, veti contribui la obisnuinta copilului de a sta treaz si
de a tipa in fiecare noapte.
Nu trebuie totusi sa exagerati nici in cealalta directie, lasand copilul
sa planga ore intregi in timpul noptii, fara sa va apropiati de el. Cat
mai mult aer si soare la 2 luni
La doua luni, expunerea la aer si soare este extrem de importanta.
Aerul proaspat, curat, contribuie la intarirea organismului si-l apara
de infectii ale cailor respiratorii.
La aceasta varsta, bebelusul trebuie sa stea intre 3 si 5 ore in aer
liber.
Soarele, prin razele sale ultraviolete, fabrica in corpul copilului
vitamina D, aparandu-l de rahitism.
Expus suficient la soare, bebelusul va avea oase sanatoase, dinti
sanatosi si o rezistenta crescuta fata de alte imbolnaviri.
Orele cele mai bune de expunere la soare sunt intre 10 si 15, perioada
in care atmosfera contine din plin raze ultraviolete.
Vara, expunerea la soare se face treptat, incepand cu doua minute.
Apoi, timpul de expunere se mareste zilnic, cu un minut.
Si in locuinta este bine ca razele soarelui sa patrunda din belsug, pe
tot parcursul zilei si in orice anotimp
Luna a-III-a
In luna a treia, bebelusul este mai vioi si mai jucaus. In alimentatia
lui ar putea fi introduse sucurile de fructe.
Iata ca bebelusul a implint varsta de 3 luni. Urmeaza sa-i verificati
greutatea si sa i-o inregistrati in grafic.
Daca este bine hranit, bine ingrijit, veti observa o curba ascendenta a
greutatii, care urca saptamana de saptamana.
La 3 luni, copilul cantareste in jur de 5 500-6000 g.
Repetam ideea ca aceste cifre nu sunt absolute.
Greutatea depinde in mare masura si de lungimea copilului. Un copil mai
lung, cu o greutate normala pentru varsta lui, va parea mai slab, iar unul mai
scund va parea mai gras.
Un bebelus mai gras nu e neaparat unul mai sanatos. Nu confundati deci,
un aspect plin, rotunjor cu starea de sanatate deplina.
Puteti sa va alarmati desigur daca bebelusului nu
a luat deloc in greutate timp de o saptamana, doua. Si este bine sa va adresati
de indata medicului.
Progrese fata de luna trecuta
Bebelusul sta pe spate si priveste acum inainte. Da puternic din maini
si din picioare.
Puteti observa ca muschii cefei si ai spatelui s-au intarit in luna a
3-a.
Ceea ce face ca, pus in sezut, sa isi poata tine cateva secunde capul,
iar asezat pe burta, pe un plan dur, sa isi ridice bine capul si toracele.
Daca il tineti in picioare pe o suprafata tare, bebelusul isi
indoaie genunchii.
In a 3-a luna, bebelusul urmareste deja obiectele si persoanele care se
misca in fata lui, folosind chiar miscari ale capului.
Urmareste de asemenea miscarile propriilor maini si incepe sa bata din
ele.
Poate tine o jucarie zornaitoare
in maini pentru cateva momente, dar nu se poate uita in acelasi timp la ea.
La 3 luni, bebelusul este foarte vioi si interesat de fetele oamenilor.
Se uita curios in jur si studiaza atent. Daca apropiati o jucarie de fata lui,
se uita crucis.
Zambeste deja de la 5 saptamani. Zambeste la vocea mamei. Si
persoanelor cunoscute le acorda un zambet, stabilind astfel relatii intre el si
cei pe care ii agreeaza.
Acest zambet nu va rasplateste oare pentru toate eforturile depuse?
Auzul si interesul pentru zgomot s-au dezvoltat apreciabil. Emite
sunete si vocalize cand i se vorbeste sau ii place ceva. Intoarce capul si
ochii spre sunete.
Multor bebelusi le place baia. La 3 luni, bebelusul
recunoaste si incepe sa reactioneze la pregatirile pentru baie.
Prin miscari viguroase ale mainilor si picioarelor, face in jurul
baitei o ploaie de stropi de apa.
Raspunde cu o evidenta placere la manevrarea prietenoasa, la gadilat,
cuvinte sau cantece.
Loveste puternic cu picioarele pe masa de infasat sau chiar pe pat,
fara sa-l doara calcaiele de atatea izbituri.
Chiar daca salteluta este deplasata, cearceaful inghesuit intr-un colt,
iar paturica aruncata cat colo, nu va necajiti!
In acest fel, bebelusii isi exerseaza musculatura si se pregatesc
pentru cea mai mare realizare de pana la un an: mersul in picioare!
De aceea este indicat sa nu impiedicati aceste miscari, oricat de
violente ar parea. Acestea sunt indispensabile dezvoltarii lor.
Bebelusul in luna a 3-a este mult mai vioi. Se misca si se intoarce de
pe burta, brusc pe spate. Se cere foarte multa atentie, mai ales cand il puneti
dupa baie pe masa de infasat.
Nu-l scapati nicio clipa din ochi, caci intr-o secunda de neatentie,
bebelusul poate sa cada de la o inaltime apreciabila, un asemenea accident
putand avea urmari nefaste.
Alimentatia bebelusului de 3 luni
Este de dorit ca si la varsta de trei luni, laptele matern sa
constituie baza alimentatiei.
Nu renuntati inca la alaptarea copilului, dar nu omiteti nici
sucul de fructe, absolut necesar.
Numarul de mese nu se modifica in a 3-a luna. Raman tot 5 pe zi.
Daca nu aveti lapte suficient, treceti la alimentatia mixta sau
artificiala, dar tinand cont de indrumarea medicala.
Bebelusul hranit la san este ferit de tulburarile digestive atat de
frecvente, pe care le intampina bebelusii hraniti artificial.
O masa de fructe se impune la acesta varsta. Nu va mirati. Luna a 3-a
este momentul in care puteti incepe diversificarea alimentatiei.
Diversificarea alimentatiei inseamna introducerea unor alimente noi,
care treptat vor constitui cate o masa, inlocuind laptele.
Inca din luna precedenta, copilul s-a obisnuit cu gustul sucului de
fructe. Este recomandat sa incepeti cu suc de mere, mai ales iarna si toamna.
Daca in luna precedenta bebelusul a primit 2-3 lingurite de suc,
repartizate la diferite mese, luna aceasta este de preferat sa se concentreze
intreaga cantitate la masa de la ora 10, marind-o permanent.
In sucul de mere se presara praf de biscuiti si se mai pot adauga
cateva picaturi de zeama de lamaie sau portocala.
In prima zi, la masa de ora 10,
se dau copilului inainte de lapte 2 lingurite (10 ml); in a doua zi, 4
lingurite (20 ml); in a treia zi, 10 lingurite (50 ml); in a patra zi, 16
lingurite (80 ml); in a cincea zi, 20 de lingurite (100 ml).
In acelasi timp se scade din cantitatea de lapte exact cantitatea introdusa.
Adica in prima zi, 10 ml, in a doua, 20 ml si asa mai departe.
De indata ce s-a ajuns la 100 ml suc de fructe cu biscuiti, se adauga zilnic in
cantitatea de suc o lingurita de mar ras pe razatoarea de sticla.
Masa de fructe va fi introdusa treptat, in cantitati mai mici sau mai mari, in
functie de toleranta copilului si de aspectul scaunului.
La inceput, compozitia va fi mai fluida si mai putin pastoasa, pentru ca
sugarul sa nu se inece.
In jurul varstei de trei luni, bebelusul trebuie sa aiba 4 mese de lapte si una
de fructe.
Somnul bebelusului la 3 luni
Daca bebelusul se misca in timpul somnului, agitand mainile si
picioarele dezordonat si izbucnind in plans in cele din urma, trebuie sa
stabiliti mai intai de toate cauza.
Trebuie sa aveti in vedere o posibila greseala de alimentatie sau
ingrijire. Chiar si baia de seara poate fi cauza.
Este foarte posibil ca apa sa fi fost prea calda. Poate ca dupa baie
bebelusului ii este prea cald si este prea acoperit.
De asemenea, temperatura din camera poate fi prea ridicata sau
dimpotriva, prea scazuta.
Luati in considerare si faptul ca bebelusul este prea alintat si vrea
sa fie alaptat si noaptea sau s-a obisnuit sa fie leganat si plimbat in timpul
noptii.
Poate il doare cand urineaza (eliminarea urinii poate fi
obstructionata, la baieti, de pielita din varful organului genital, care ajunge
sa fie prea stransa).
Nu este de ignorat nici nervozitatea voastra, care se transmite
copilului sub forma de stare de agitatie.
Daca nu ati identificat niciuna dintre aceste cauze, adresati-va
medicului pentru a va edifica.
Si in luna a 3-a, copilului ii sunt necesare 18-20 de ore de somn. Un
somn interupt de plans, este evident mai putin odihnitor decat un somn
continuu.
Unii bebelusi dorm
neintrerupt de la ultima masa de seara, pana la prima masa de dimineata,
facandu-si parintii de-a dreptul fericiti.
Multi se trezesc dupa 2-3 ore, cand urineaza si udandu-se incep sa planga. Nu
va suparati si nu va pierdeti rabdarea, odata schimbat scutecul, copilul se linisteste.
Foarte curand, bebelusul nu se va mai trezi noaptea cand urineaza, deoarece pe
masura ce inainteaza in varsta, activitatile musculare si psihice tot mai
intense din timpul zilei, il vor obosi si ii vor induce un somn profund.
Sa nu cumva sa luati bebelusul in brate noaptea si, pentru a-l linisti, sa-l
leganati! Caci va deveni un obicei, pretinzandu-va in fiecare noapte acest
lucru.
Activitatea fizica a bebelusului
de 3 luni
Pana
in luna a 3-a, miscarile bebelusilor s-au limitat la cele generate de plans,
alaptat, de asezarea patului si la cele din timpul baii zilnice.
Din luna a 3-a luna, bebelusii trebuie sa aiba un fel de program de
miscare, fie ca acesta presupune lasarea in voie, timp de jumatate de ora,
complet dezbracati, pentru a-si agita liber mainile si picioarele, fie
recurgand lamasaj sau exercitii fizice, adecvate varstei.
De asemenea intors din timp in timp pe burta, bebelusul isi va dezvolta
musculatura spatelui si a gatului.
Astfel isi dezvolta muschii necesari mai tarziu mersului si sederii.
Jucaria potrivita pentru
bebelusii de 3 luni
Jucariile sunt foarte importante! La varsta de 3 luni, orice jucarie se
pune bebelusului in mana, ii starneste foarte tare interesul si curiozitatea.
Rolul jocurilor este
de a contribui la dezvoltarea psihomotorie a copilului, adica a muschilor si
psihicului sau.
Bebelusul incearca sa apuce lucrurile pe care le vede, se intinde dupa
jucarie si isi exerseaza ochii in aprecierea distantelor.
Vrea sa vada cat de departe se afla jucaria si daca poate sa o ajunga.
Astfel invata sa isi puna in tensiune anumite grupuri musculare si dobandeste
siguranta in miscari.
Unele jucarii sunt improprii pentru varsta de 3 luni, in special acelea
care nu se pot curata usor.
Cele mai indicate jucarii sunt cele din cauciuc, de lemn sau din
material plastic.
Cateva dintre conditiile esentiale, pe care trebuie sa le indeplineasca
o jucarie pentru bebelusul de 3 luni, sunt:
- sa fie viu colorata si lucioasa;
- sa nu i se ia vopseaua;
- sa fie mica si usoara, dar suficient de mare pentru ca bebelusul sa
nu o poata inghiti, stiut fiind faptul ca la aceasta varsta toate obiectele
sunt explorate mai intai cu gura;
- de asemenea, sa nu se poata descompune in bucati mai mici, care pot
fi inghitite;
- sa aiba marginile si colturile rotunjite, pentru a se evita ranirea;
- sa poata fi spalata.
Pentru a nu se plictisi prea repede si pentru a nu obosi, nu oferiti
bebelusului mai multe jucarii in acelasi timp. Din acelasi motiv, nu ltrebuie
sa lasati jucaria prea mult in pat.
Iarasi, nu este indicat ca jucaria sa fie agatata in imediata apropiere
a
ochilor micutului, pentru ca astfel va fi obligat sa priveasca crucis.
Cat mai mult aer si soare la 3
luni
Cat timp este frumos, bebelusul in a 3-a luna de viata, trebuie sa stea
cat mai mult afara.
In restul timpului, tineti ferestrele larg deschise, mai ales vara.
Expunerea la soare se face treptat, iar timpul de expunere variaza in
functie de anotimp.
In acelasi anotimp, timpul de expunere depinde de intensitatea razelor
solare.
Razele soarelui sunt considerate ca fiind unul dintre cele mai
pretioase medicamente.
Este foarte important ca vara, in zilele calduroase sa scoateti copilul
afara, cat mai de dimineata si dupa-amiaza, cand soarele este spre asfintit.
Pe cand toamna sau primavara, in zilele mai reci, bebelusul va fi scos
afara la orele de pranz.
Nu uitati sa ocrotiti capul si ochii copilului, in zilele in care soarele arde
prea puternic.
Luna a-IV-a
Dezvoltarea
psihomotorieezvoltarea motorie continua sa progreseze de la cap spre
extremitati. Acum sugarul isi tine capul, si chiar il intoarce de la dreapta la
stanga. El se tine singur, cand este purtat in brate. La sfarsitul lunii a
patra poate sta in sezut - usor sprijinit de un umar - pentru o durata scurta
de timp, dar cu o curbura a spatelui, ca o cocoasa, care impresioneaza pe unele
mame.Sugarul poate sta pe spate in pozitie simetrica, bine destins. Participa
la manevra de ridicare. Se prinde cu destula siguranta de mainile tale si
participa la ridicarea pe sezut, tinand capul aproape vertical. Tine capul pe
linia mediana, dar se intoarce preferential spre una din parti; sugarul isi
poate schimba pozitia cu usurinta.Mainile sunt aduse pe linia mediana si le
urmareste cu privirea. Degetele de la maini sunt deschise. Membrele inferioare
sunt in rotatie externa, inclinate in afara; pedaleaza alternant; genunchii
sunt inca in flexie, dar din cand in cand ii tine si intinsi.Picioarele sunt
indoite din articulatia gleznei, care are o buna mobilitate. Asezat pe burta,
sugarul se sprijina cu siguranta pe antebrate, fixate in fata, inalta capul
fara efort si priveste inainte sau lateral. Intinderea trunchiului si a
soldului este mai avansata. Schiteaza miscari de tarare, iar picioarele se
misca mult, pedaland.
Sugarul devine atent la
zgomote, incepe sa le deosebeasca si isi manifesta preferinta pentru unele din
ele: cantece, muzica, vocea mamei. Sugarul poate fixa bine cu privirea obiecte
si le urmareste dincolo de linia mediana miscand si capul.
Miscarile globilor oculari sunt coordonate; se mai
uita uneori crucis. Daca mama plimba un obiect lucios la o distanta de 20-30cm
sugarul il urmareste cu privirea in toate directiile: la dreapta, la stanga, in
sus si in jos. Examinarea se face cu sugarul culcat pe spate. Cu buzele si cu
limba el cerceteaza alcatuirea obiectelor.
Ganguritul devine din ce in ce mai expresiv si
mai variat, dupa sentimentele pe care le exprima. Sugarul se joaca cu sunetele,
zambeste cand i se vorbeste, gangureste, chiuie spontan. Se intoarce spre sursa
de zgomote, devine linistit si atent. El incearca sa obtina ce vrea prin plans.
Modularea vocii este de acum bine diferentiata.
Personalitatea sugarului
se dezvolta: el o recunoaste bine pe mama. Daca i se vorbeste si este mangaiat,
sugarul isi exprima bucuria mai mult decat prin zambet. Scoate sunete care
seamana cu rasul. Priveste, urmareste si fixeaza fetele celor care-l privesc.
Se manifesta mai rapid si mai "dirijat" la prezenta mamei.
Urmarind cum ii
pregateste masa, isi va manifesta bucuria sau nerabdarea, deoarece stie ce
inseamna aceste pregatiri. Poate fi linistit prin vorbit, mangaieri, mai ales
prin luat in brate. Rade prietenos si nu face deosebire intre persoanele
straine si rude. Rade zgomotos cand este gadilat.
Supraveghere si ingrijire
Prezenta tatalui trebuie
sa se faca simtita in mod treptat in viata sugarului. Tatal va sta mai mult
langa sugar, va invata sa-l tina in brate, va incerca sa-l cunoasca. Plimbarea
de seara cu caruciorul este bine sa fie facuta de tata, si poate participa la
baita zilnica.
La scurt timp dupa nastere, sugarul devine o
mica personalitate, diferita de toti ceilalti sugari. Unii sugari se dezvolta
mai rapid, iar altii mai incet (prematurii si sugarii bolnaviciosi).
Dezvoltarea este in functie de factorul ereditar si de modul in care familia se
ocupa de copil. Fiecare copil are propriile sale "performante" si
"schema sa personala" de dezvoltare. Familia are datoria sa-l
stimuleze cu dragoste si rabdare, fara a tinde sa obtina cu forta ce considera
a fi normal.
Somnul de noapte este acum mai adanc si fara intrerupere. In timpul
zilei sugarul are inca patru perioade de somn: doua dimineata si doua
dupa-amiaza. Perioadele de veghe sunt mai lungi si mai active.
Dupa varsta de 3-4 luni, cand sugarul incepe sa
pedaleze, se schimba tehnica de infasat. Pe de o parte, nu mai este necesar ca
sugarul sa fie imbracat prea gros, deoarece corpul lui, perfectionandu-si
treptat capacitatea de termoreglare, nu mai este amenintat atat de mult de
racire; pe de alta parte, scutecele incep sa-l incomodeze: sugarul are nevoie
de libertate in miscari.
Cea mai
convenabila formula in acest moment este mentinerea scutecelor de unica
folosinta si imbracarea cu pantalonasi sau salopeta.
Cresterea in greutate si lungime
Este bine sa-l
cantaresti pe bebe in continuare saptamanal. Cresterea incepe sa incetineasca:
media saptamanala este de 140-175g, respectiv 600-750g pe luna. Nu uita ca progresele
greutatii sunt foarte diferite de la un sugar la celalalt. Cresterea in lungime
este de 2 pana la 3cm (mai rar).
Alimentatia, ratiile zilnice si diversificarea
Dac sugarul este
alimentat exclusiv la san, nu se produc schimbari semnificative in aceasta
perioada. Ratia alimentara in 24 de ore ramane aceeasi in ceea ce priveste
nevoia de lichide (circa 150ml/kg corp).
Daca sugarul este alimentat artificial este
bine sa nu se schimbe produsul de lapte cu care s-a inceput.
Prin diversificare se intelege introducerea in
hrana sugarului, pe langa lapte (matern sau alt lapte), a altor nutrimente
(fructe, zarzavaturi, carne etc.). Cu varsta, sugarul are nevoie si de
vitamine, saruri minerale si substante de balast ("fibre" sau
celuloza). Ultimele au rolul, printre altele, de a regla functiile tubului
digestiv si de a stimula treptat sugarul sa mestece.
In primele luni
de viata, organismul sugarului este capabil sa se hraneasca numai cu lapte,
sistemul sau digestiv nu este inca pregatit pentru a primi si digera alte
alimente. Abia in a doua jumatate a primului an de viata functiile aparatului
digestiv si metabolismului sunt maturizate pentru digestia si transformarile
metabolice ale altor alimente. Diversificarea prea timpurie este insotita la
multi sugari de reactii alergice, de incetinirea cresterii in greutate si de
tulburari digestive.
In cursul lunii a 4-a, daca nu s-a facut pana acum se va introduce, in functie
de sezon si regiune, sucul de zarzavaturi
(morcovi) sau fructe (mere, piersici, fructe de padure etc.) in cantitati
crescande de 4-12-18 lingurite inainte de masa a 2-a sau a 4-a. Sucurile de
morcovi sau de
mere sunt foarte bine tolerate si se pot procura in toate lunile anului.
Dupa administrarea de sucuri de fructe multi sugari fac un eritem fesier mai
mult sau mai putin persistent (mai ales dupa portocale). Sucul de capsuni
produce urticarie la unii copii. Sucurile de cirese, prune, pere, struguri sunt
mai laxative.
Luna a-V-a
Alimentatia. Numarul
meselor si ratia zilnica
La5 luni, in general, bebelusul tau poate
incepe diversificarea. La sugarii alimentati natural se continua cu acelasi
numar de mese, fara diversificare. La cei hraniti artificial se continua cu
produsele folosite anterior.
Numarul meselor
scauLa sugarii sanatosi care se dezvolta
bine se mentin cinci mese pe zi, la cei mai grasuti (cu tendinta de obezitate)
se va evita introducerea de fainoase, mentinandu-se numai laptele si adaosul de
fructe sub forma de piureuri (mere rase, banane). Unii medici recomanda
sa se introduca o masa de zarzavaturi. Multi sugari renunta spontan la una din
mese, spre nedumerirea si chiar nelinistea unor mame.
Tentativele rigide de a mentine orarul de 5
mese, trezind sugarul noaptea sau dandu-i sa traga din biberon in somn sunt
gresite. La sugarii sensibili, fosti prematuri, distrofici si convalescenti se
pot da 6 sau chiar 7 mese pe zi. De asemenea, la "mancaciosii"
sanatosi, daca doresc, se mentin tot 6 mese in 24 de ore. Ratia va fi de
150-180ml la fiecare masa, daca sugarul primeste 5 mese in 24 de ore si de
circa 200ml daca primeste numai 4 mese.
Diversificarea alimentatiei: fructele
La sugarul alimentat artificial la
aceasta varsta, de la sucurile de fructe se poate trece la pulpa de fructe
(mere, banane). Marul ras se dilueaza la inceput cu sucul care se scurge in
jgheabul de la marginea razatoarei de sticla; nu se indulceste cu sirop de
zahar. La inceput, noul aliment se da ca adaos la masa de lapte de la ora 10.
Se da inaintea mesei propriu-zise, folosind o lingurita de material plastic sau
de metal inoxidabil cu varful rotund. Dupa ce un sugar a invatat sa inghita
este important ca alimentul oferit sa fie primit cu placere.
De aceea, pentru inceput, piureul de mar
crud ras sau mar copt este cel mai potrivit. Se incepe cu o lingurita si se
creste in cateva zile la 8-20 de lingurite (40-100g).
Se vor folosi numai mere de buna calitate
(de preferat mere Jonathan, Golden sau deliciosul de Voinesti) bine coapte,
care au celuloza mai putina si aciditate redusa. Bananele sunt tot atat de bune
ca si merele. Se pot folosi banane bine coapte (cu coaja galbena); pulpa de
banane se sfarama si se bate cu o lingurita pana se formeaza o pasta omogena,
fina, care se dilueaza la inceput cu ceai de plante neindulcit (chimen, anason
etc.), cu apa fiarta si racita sau cu suc de portocale pentru a usura
mestecatul si inghititul.
Adaosul de fructe se fixeaza in functie de:
a) ora la care sugarul este flamand; b) timpul pe care mama il are la
dispozitie pentru a se ocupa de pregatirea acestei mese. Din practica, ora cea
mai potrivita este ora 10 dimineata (a doua masa) si mai putin orele 16-17.
Daca sugarul este maturat pentru a inghiti alimente mai consistente si daca
este flamand il primeste mai bine.
Ce fructe noi se pot da sugarului si sub ce forma?
In functie de sezon si de toleranta
digestiva a sugarului se pot da: mere, banane, piersici, caise,
zmeura,afine coacaze, fragi. Dintre zarzavaturi, la noi in tara se
folosesc morcovii si rosiile, o presa de fructe sau un mixer simplifica mult
munca mamei; altfel, fructele se taie si se paseaza printr-o sita sau prin
mixer, in afara de mere, care se rad. Daca se incepe cu un fruct nou se ofera
la inceput o cantitate mica (o lingurita).
Se creste treptat cantitatea si se da
acelasi fruct timp de 4-5 zile. Dupa ce se stabileste toleranta fata de noul
fruct, acesta poate fi dat alternativ cu altele pentru care s-a stabilit
anterior toleranta. De obicei insa, majoritatea sugarilor nu agreeaza
variatiile de fructe si de mediu in general. Prefera uniformitatea! La multi
sugari, toate fructele, in afara de mere si de banane, determina aparitia de
scaune mai moi.
Se pot folosi conserve de fructe?
Piureurile de fructe special preparate
pentru sugari sunt foarte comod de folosit, dar sunt mai scumpe. Se pot da fara
nici o teama. Pe cutiile conservelor respective este obligatorie precizarea:
"pentru sugari" si varsta de la care se pot da fara riscuri. La
varsta de 3-4 luni se pot da piureurile de morcovi, mere sau banane.
Fructe interzise sugarului
Nu sunt recomandate prunele, pepenii si
ciresele, deoarece pot declansa dureri abdominale si/sau diaree. Cu
prudenta se pot da perele, strugurii (diaree) si capsunile (urticarie).
In concluzie: masa de dimineata si cea de seara raman in continuare din lapte
praf de durata partial adaptat sau, la nevoie, laptele de vaca diluat si cu
adaosuri. La masa a doua se va trece la pulpa de fructe - mere rase sau banane.
Aceasta masa va fi mai putin consistenta, fara adaosuri (de biscuiti sau branza
de vaci, asa cum fac multe mame) pentru ca sugarul sa primeasca mai bine masa
de pranz. La mesele de dupa-amiaza se continua cu laptele, in timp ce la masa a
treia (pranz) se incepe introducerea de supei.
Introducerea supei (piureului) de zarzavat cu carne
Supa de zarzavat cu carne poate fi
introdusa, pe langa lapte, la sfarsitul lunii a 5-a si nu mai devreme la
sugarii alimentati artificial si care cresc bine in greutate. Sugarul a
dobandit capacitatea de a le inghiti si digera. Zarzavaturile aduc vitamine,
saruri minerale si celuloza ("fibre"). Prin consistenta lor sunt mai
"satioase".
In plus, sugarul se obisnuieste sa manance cu
lingurita. La sugarulalimentat natural diversificarea nu e necesara
decat dupa varsta de 5-6 luni. Pana atunci va primi doar suc sau pulpa de
fructe. De asemenea, la sugarii care au o crestere in greutate
necorespunzatoare nu se introduce supa pentru ca are o valoare calorica mai
mica decat orice produs lactat. Introducerea unei mese cu alimente solide
reprezinta pentru mama si sugar o schimbare substantiala.
Alimentul nou se da incet si cu rabdare. Sugarul va
fi ajutat sa se obisnuiasca cu gustul si consistenta noului aliment. El invata
numai treptat sa duca alimentul de la varful catre baza limbii. La inceput este
foarte neindemanatic (il proiecteaza afara cu limba, pe care o foloseste ca
pentru supt) si devine nerabdator.
Te poti astepta
ca, la inceput, sugarul sa scoata aproape totul din gura, pana se obisnuieste
cu noul mod de a manca. Daca se incearca cu rabdare si se repeta mereu acest
lucru, sugarul va reusi in curand sa retina ceva din noul aliment. Daca dupa
cateva tentative nu se obtine nici un progres, se renunta si se reincepe dupa
2-3 saptamani. Nu trebuie sa-ti pierzi curajul!
Cat de consistent trebuie sa fie?
Consistenta primului aliment se adapteaza varstei,
gradului de maturatie a sugarului, capacitatii lui de a transporta spre baza
limbii si de a inghiti alimente solide. Se incepe cu o consistenta foarte mica,
apoi alimentul respectiv se ingroasa treptat.
Nu se incepe ca pe vremuri cand se dadea supa
strecurata, ci se da dintr-o data supa de legume mixata sau trecuta prin sita
(la inceput numai morcov, apoi si cartof), a carei consistenta va creste
treptat ajungand la aceea de puire.
Trecerea se va face treptat, tinandu-se seama de
gusturile si modul in care accepta fiecare sugar modificarile alimentatiei.
Este foarte posibil ca cei din jur sau poate chiar si tu sa-si manifeste
mirarea fata de faptul ca acordam atata importanta gusturilor si reactiilor
individuale ale sugarului. Se implineste astfel o sarcina educativa
importanta: se respecta individualitatea fiecarui copil.
Nu inseamna ca trebuie sa i se satisfaca toate
capriciile sau ca orice aliment nou sa i se dea cu frica si cu ezitari. Trebuie
sa ai rabdarea si indemanarea necesare atunci cand aduci ceva nou in
alimentatia sugarului si in viata lui in general. Rigiditatea dogmatica si
fortarea sugarului au dus la cele mai multe anorexii (lipsa de pofta de
mancare) psihice la varsta de sugar si la tulburari de comportament la copilul
mai mare.
Deci, daca sugarul refuza un anumit piure de
zarzavaturi sau fructe nu trebuie sa-l fortezi. Trebuie doar sa ai in vedere ca
anumite preferinte sau repulsii sunt posibile in cadrul unui comportament
alimentar si acest lucru trebuie respectat.
Daca ii dai sugarului sansa de a-si descoperi acum
unele preferinte alimentare, vei constata, cand va fi mai mare, ca alimentatia
lui ii este specifica, iar acest lucru este valabil si in alte domenii de
educatie.
La sugarii care au tendinta de constipatie sau
obezitate, supa de zarzavat se va introduce mai timpuriu. Supa se prepara
pornind de la fiertura de legume. La inceput se fierb numai morcovii (foarte
bine tolerati de orice sugar, deoarece contin pecline - care combat diareea -
multe saruri minerale si vitamine) si foarte putina albitura (patrunjel sau
telina). La cei cu tendinta la constipatie se introduc de la inceput si
cartofii.
Ingrediente si preparare
Se aleg 4-5 morcovi de buna calitate, de marime
mijlocie, 2-3 cartofi, 1 radacina de patrunjel, se spala si se curata bine; se
adauga nu prea multa apa si se fierbe pana ce zarzavatul se sfarama usor. Daca
apa scade prea mult, se completeaza mereu, pentru a nu fierbe in sec. Se trec
printr-o sita deasa sau se mixeaza numai morcovii si ceva mai tarziu cartofii.
Se reintroduc morcovii si cartofii in apa de fierbere. La inceput se adauga
numai 10 lingurite de morcovi pasati (50g).
Pana la 4-5 luni se recomanda sa predomine
morcovii; dupa aceea, daca sugarul tolereaza si mananca mai bine, piureul poate
fi predominant de cartofi pe care, de obicei, sugarii il primesc cu placere mai
mare decat pe alte zarzavaturi. In traditia romaneasca, in piure se pun si
albituri (radacinoase de patrunjel, telina sau pastarnac); unii sugari nu
agreeaza insa zarzavaturile cu anumite arome.
Ulterior, daca sugarul a ajuns sa manance si alte
zarzavaturi, acestea se pot pasa amestecate in supa (cartofi, morcovi,
dovlecei, ceapa, boabe de mazare verde, tomate, gulii, albitura, foi verzi).
Sugarul nu va fi fortat sa primeasca un amestec care contine un zarzavat care
nu-i place. Suntem de parere ca la inceput supa sa se prepare cu mai multe
zarzavaturi, dar sa se treaca prin sita numai cartofi si/sau morcovi.
Obiectivul permanent in prepararea si administrarea
acestei mese este sa se treaca cat de curand de la supa la piure, singurul care
acopera nevoile nutritive ale sugarului mai mare. La sugarii care prefera sa
manance numai din biberon, consistenta supei va fi pregatita in asa fel incat
sa treaca prin orificiile tetinei. La cei care primesc "supa" cu
lingurita (de preferat!) se va da de la inceput sub forma de piure.
Este important ca zarzavatul sa fie trecut prin
sita sau mixat. De la inceput aceasta supa poate fi imbogatita cu 1-2 masuri
rase din laptele praf cu care este alimentat sugarul. Acest adaos face ca
sugarul sa primeasca mai usor supa si in acelasi timp sa creasca valoarea
calorica a mesei respective.
Introducerea carnii
Dupa ce in decurs de 1-2 saptamani primeste
supa (piureul) de zarzavat (morcovi si cartofi) se poate renunta la imbogatirea
cu lapte praf instant (adaptat sau partial adaptat) si se trece la
adaosul de ulei de floarea-soarelui (1/2 lingurita). In decurs de sapte zile se
va introduce carnea de pasare sau de vita tanara (manzat).
Carnea se fierbe si se mixeaza. La inceput sunt
suficiente 2-3 lingurite care se introduc de 4 ori pe saptamana, din doua in
doua zile. Carnea procurata (proaspata, de buna calitate) se transeaza in
portii mici, se inveleste fiecare in pungi mici de plastic si se pastreaza in
congelator. La inceput carnea se fierbe separat. Nu este necesar sa se
introduca de la inceput supa de carne, ci supa de zarzavat la care se adauga
carnea fiarta si mixata.
In saptamana a treia, in celelalte trei zile ale
saptamanii se introduce tot carne sau galbenus de ou. Se folosesc numai oua
proaspete, fierte bine si se ia numai galbenusul. In prima zi se va adauga un
sfert, in a doua si in a treia zi un galbenus intreg.
Sfaturi utile in prepararea supei
Daca nu ai mixer, trece zarzavatul prin sita, iar
carnea toac-o de doua ori prin masina de tocat sau se va taia cat mai fin. In
primele luni toate alimentele trebuie sa fie lichide sau sub forma de pasta
chiar foarte fina. Numai dupa varsta de 7-10 luni unii sugari accepta piureul
de zarzavaturi sau pasta de fructe in fragmente ceva mai mari, sfaramate cu
furculita.
In general, se prepara cantitatea pentru o singura
zi. Daca prepari o cantitate mai mare se poate pastra portia pentru a doua zi
intr-o craticioara care se pune imediat in congelatorul frigiderului. Craticioara
se dezgheata si se incalzeste numai inainte de folosire.
Supa (piureul) se subtiaza cu apa in care s-au
fiert zarzavaturile. Pentru ca sugarul sa primeasca supa, ea se poate
"drege" la inceput, adaugand putin lapte de mama sau 1-2 masuri din
pudra laptelui adaptat sau partial adaptat.
Pulberea de lapte fiind "instant" se
dizolva imediat in amestecul din apa de fierbere si zarzavatul pasat. In loc de
zahar sau miere se poate folosi cel mult dextroza sau suc natural de fructe.
La sugarii care primesc deja piureuri si le doresc
ceva mai ingrosate, se poate adauga putina faina de cereale instant. Pana la
6-7 luni se recomanda cerealele fara gluten (orez, porumb, tapioca). Inainte de
folosire, zarzavaturile si fructele se spala bine cu apa limpede pentru a
inlatura murdaria si resturile de substante insectofungicide care se folosesc
in prezent in agricultura si in pomicultura. (Sunt toxice!)
La cartofi se
inlatura "coltii" si punctele negre. Morcovii se aleg mai tineri, iar
inainte de fierbere se taie in felii subtiri. Carnea se fierbe si se reduce la
un piure fin. Se prefera carnea alba (de pui), ficatul de pui, mai tarziu
carnea rosie de vita si de preferat cea de vita tanara (manzat).
Carnea
In loc de carne se poate da peste. Carnea se poate
da zilnic daca nu aveti siguranta prospetimii oului. Carnea se poate procura in
cantitati mai mari, se transeaza in portii mici care se invelesc in pungi mici
de plastic si se pastreaza in congelator. Odata dezghetata trebuie folosita.
La inceput nu este folosita supa de carne, ci numai
carnea, care dupa ce este mixata se amesteca bine in zarzavatul pasat. Se
folosesc pe cat posibil legume proaspete sau, pe timp de iarna, pastrate corect
(cartofii, morcovii) sau congelate (dovleceii, fasolea verde, mazarea, conopida,
spanacul).
Mixajul sau trecerea prin sita (pasajul) se fac in
ultimele minute, inainte de folosire.
Consistenta supei se fixeaza in functie de varsta
si de preferintele sugarului. La inceput, la 4-5 luni, se da fluida, la 6-7
luni se prepara ca o crema, iar spre 8-9 luni ca o pasta. La inceput, unii
sugari o primesc numai din biberon (tetina va avea orificii mai largi), altii
chiar de la inceput cu lingurita, ceea ce este de preferat.
Nu adauga sare!
Rinichii sugarului nu suporta excesul de
sare. Nici zaharul nu este necesar. Predispune la obezitate, obisnuieste
copilul cu dulciurile, care au efecte nefaste asupra apetitului, dentitiei si
cresterii. Autorii americani interzic complet mierea in perioada de sugar
(predispune la carii dentare, este purtatoare de infectii).
Se prefera
uleiul de floarea-soarelui sau de porumb. Unii sugari accepta mai bine untul.
Zarzavaturile nu se tin multa vreme in apa, inainte de fierbere, deoarece se
pierde o parte din vitamine si din minerale.Dupa fierbere alimentele se racesc
brusc (se pun in frigider sau in congelator) pentru a impiedica inmultirea
microbilor.
Supa sau
piureurile sunt valoroase prin aportul de fibre (celuloza), minerale si
vitamine, iar
adaosurile de carne sau galbenus de ou asigura aportul de fier (combat anemia),
precum si a unor proteine si grasimi foarte valoroase. Din acest grup, cel mai
pretios este ficatul. Trebuie insa sa fie proaspat!
Ingrijirea si dezvoltarea bebelusului
Scaunele si urina
Introducerea de alimente noi (fructe, zarzavaturi,
carne, ulei) in alimentatie schimba continutul, consistenta, numarul si
culoarea materiilor fecale si caracterul urinei. Aceasta capata un miros de
amoniac. Pielea din jurul orificiului anal si organelor genitale se pot inrosi,
uneori apar crapaturi si/sau descuamari.
Eritemul fisier (opareala) apare adesea dupa
introducerea sucului de portocale sau de lamaie. Se va folosi o
"mixtura" simpla sau o pomada izolanta prescrisa de medic si se va
lasa sugarul de mai multe ori pe zi cu coapsele si zonele fesiere descoperite;
asa cum am mai spus, expunerea la aer constituie un bun remediu pentru
prevenirea si tratamentul eritemului fesier. Bineinteles se vor face
corectarile necesare in alimentatie, incercand cu alte sucuri sau pulpe de
fructe sau zarzavaturi, in general mai bine tolerate (morcovi, mere, banane).
Materiile fecale se modifica mult. Este normal ca
in scaune sa apara resturi de fructe si/sau legume nedigerate. In functie de
organismul sugarului, scaunele pot deveni fie mai moi si mai numeroase, fie mai
rare si mai consistente. La sugarii cu tendinta la constipatie, piureul de la
masa de pranz va fi predominant sau numai de cartofi. Se va adauga faina
instant de porumb si se va creste cantitatea de ulei.
La cei cu tendinta la diaree se vor folosi numai morcovii
si eventual se va adauga o faina instant de orez la mesele de lapte si la
pireul de la pranz.
Baia zilnica
Baia zilnica este obligatorie. Spalarea pe cap se
poate face de 2-3 ori pe saptamana. In situatiile in care baia generala nu este
posibila, se va efectua seara o baie partiala simplificata (organele genitale,
mainile, picioarele, gatul, fata). Nu este indicata reluarea imbaierii de 1-2
ori pe saptamana.
Vaccinari
De obicei in aceasta luna este planificata
administrarea celei de a doua doze de trivaccin asociat Di-Te-Per (difterie,
tetanos, tuse convulsiva), de vaccin antipoliomielitic (A.P.) si antivirusul
hepatitei B.
Dezvoltarea motorie
Asezat pe spate (decubit dorsal)
Spre sfarsitul lunii a cincea, o mare parte din
sugari se pot intoarce de pe o parte pe alta. Unii reusesc sa se intoarca si de
pe spate pe burta. Circa 25% dintre ei nu reusesc aceasta performanta, desi
sunt normali in ceea ce priveste alte capacitati neuromotorii.
Bebelusul incepe acum sa isi apuce picioarele si sa
le duca la gura. Stand culcat, sugarul isi pipaie propriul corp cu mainile,
acum deschise. Uneori isi intinde la maximum coloana vertebrala, se sprijina pe
cap si pe talpi, in timp ce ridica sezutul, dand impresia ca face
"puntea". Alteori ridica capul si in acelasi timp intinde restul
corpului.
Trunchiul este in pozitie simetrica fata de cap.
Membrele inferioare sunt in rotatie externa si usor indepartate. De cele mai
multe ori pedaleaza succesiv cand cu un picior, cand cu celalalt, dar adesea
intinde si indoaie simultan ambele membre inferioare, genunchii pot fi bine
intinsi, iar picioarele sunt mobile in articulatia gleznelor. Toate miscarile
devin mai coordonate si mai variate.
Asezat pe burta
Sugarul se redreseaza cu usurinta sprijinindu-se pe
antebrate. Sta in pozitie simetrica, cu capul ridicat pana la 90 de grade. Se
pivoteaza pe un singur brat, greutatea fiind transferata de partea bratului pe
care se sprijina si astfel isi elibereaza celalalt brat pe care il intinde
inainte.
Schiteaza tararea, dar nu reuseste sa-si deplaseze
intreg corpul. Ridica mainile si picioarele simultan ca intr-o miscare de inot.
Bazinul este aplicat pe planul patului.
Ridicarea de brate din pozitia culcat pe
spate
Sugarul se agata strans cu toate degetele de cate
un deget de la mainile adultului si se ridica din pozitia culcat pe spate in
cea de asezat cu controlul perfect al capului, in caz ca sugarul nu participa
la aceasta miscare (nu se agata de degetul adultului, nu a
re puterea de a se tine de acest deget
sau/si nu incearca sa-si ridice capul si toracele) va fi sesizat medicul.
Dupa ce este ridicat in sezut si sustinut in
aceasta pozitie, sugarul isi tine bine capul, il duce in fata si-l roteste
lateral. In timp ce este ridicat, membrele inferioare se intind. Bratele sunt
flectate in articulatiile cotului.
Pozitia in sezut. Incepe stabilitatea
trunchiului
Spatele nu este drept, dar poate fi adus pentru
scurt timp in extensie. Tinut de umeri, sugarul incearca sa stea pe sezut: isi
pozitioneaza bine capul in spatiu, dar nu reuseste sa-si tina trunchiul, se
apleaca in fata, intinde bratele inainte pentru a se sprijini, dar fara
preluarea integrala a greutatii.
Articulatiile soldului se flecteaza, membrele
inferioare se rotesc si se inclina spre partile laterale, genunchii sunt flectati,
iar gleznele sunt mobile.
Ridicarea in picioare, sustinut de subsuoara
(axile)
Sugarul isi impinge picioarele spre planul
patului si preia greutatea corpului. Nu reuseste inca sa se sprijine pe
picioare; isi flecteaza articulatia soldului, indoaie si intinde genunchii, se
sprijina discret si pentru scurt timp pe varful picioarelor, are tendinta de a
se "balansa" sau de a face "hopa-Mitica".
Reactii de pozitie
In orice pozitie, capul se pozitioneaza bine.
Sugarii foarte bine dezvoltati neuromotor, reactioneaza bine la orice pozitie a
capului fata de trunchi si a corpului fata de cap. Aceasta reactie este
cunoscuta de pediatri sub numele de reactia Landau.
Motricitatea si dezvoltarea proceselor senzoriale
Motricitatea fina. Apucarea
Daca este asezat intr-o pozitie stabila poate apuca
orice obiect cu ambele maini cu toata palma
(prindere simiana). Ridicat in sezut si sprijinit de un adult urmareste cu
interes obiectele care sunt lasate sa cada lateral de corp. Intinde mana spre o
jucarie, iar dupa ce o apuca, se opune cand mama incearca sa i-o ia; jucaria
este apucata cu mana deschisa, cu toate degetele; acest mod de a apuca il face
sa-i dea drumul fara a avea vreaun scop si fara s-o mai poata recupera.
Gura devine un
organ de cunoastere. Sugarul simte nevoia de a duce toate obiectele la gura.
Este o modalitate de a le cunoaste. Buzele si limba sunt organe bune de
"pipait".
Ai grija sa-i
oferi intotdeauna numai obiecte pe care sugarul le poate baga in gura fara
pericol. Sunt indicate inele de plastic, jucarii, din cauciuc. Lasa-i la
indemana sugarului numai obiecte cu dimensiuni si forme care sa nu permita
inghitirea sau alt accident.
Se vor spala
ori de cate ori cad jos si nu se va permite celorlalti frati sa se joace cu ele
(pericol de infectie). Daca nu i se dau jucarii, sugarul va folosi, foarte
probabil, camasuta, paturica, marginea patului etc.
Auzul si localizarea zgomotelor
Sugarul aude bine si se intoarce spre sursa de
sunete. Este important ca atunci cand se testeaza auzul sugarului, acesta sa
fie calm, iar in jurul lui sa fie liniste. Sugarul deosebeste calitatile
sunetelor. Recunoaste sunete si se bucura de unele, refuzand pe cele prea
zgomotoase sau cu care nu este obisnuit.
Repeta propriile sunete si se bucura de ele. Emite
sunete nuantate. Repeta si schimba repertoriul de sunete. Tipa cu putere cand
are anumite nevoi sau doreste sa atraga atentia. Pe zi ce trece se remarca o
mare variatie in nuantele si tonalitatea plansului.
Vederea si miscarile globilor oculari
Sugarul fixeaza obiectele si coordoneaza miscarile
globilor oculari cu ale capului in pozitie adecvata. Urmareste o jucarie la 90
de grade peste linia mediana, in toate planurile (le examineaza in pozitie
sezand si culcat pe spate).
Normal, sugarul de 5 luni mai are strabism (se mai
uita "crucis"). La cei care nu-si coordoneaza inca bine miscarile
globilor oculari sau se mai uita din cand in cand crucis se recomanda, in
continuare, ca mama sa plimbe un obiect stralucitor la 20-30cm de fata
sugarului. Exercitiul se face de mai multe ori pe zi.
Dezvoltarea socio-afectiva
Limbajul
Sunetele emise sunt tot guturale, realizate fara a
folosi mult limba sau buzele. Sugarul gangureste si "vocalizeaza".
Cand este in stare de veghe "vorbeste" mult "pe limba lui",
leaga sunetele, "fredoneaza", se opreste si reincepe mereu. Din cand
in cand pronunta clar un "a" sau un "e" bine conturate,
tace pentru cateva secunde sau minute si le repeta ca si cand ar vrea sa se
asculte.
Vorbeste singur, incepe sa emita silabe (da, de,
gu) si le uneste progresiv in lanturi de silabe ritmice. Cand mama imita aceste
sunete, satisfactia sugarului creste si, parca incurajat, angajeaza un fel de
"conversatie".
De indata ce s-a instalat aceasta schita de dialog,
sugarul rade cu hohote, se rasuceste, intinde bratele si reia vocalizele,
indemnand parca si pe mama lui sa le repete. Se opreste din plans cand aude
muzica.
Contactul social
In loc de reactii globale (tresariri, teama,
tipete), sentimentele se nuanteaza, mijloacele lui de manifestare se
imbogatesc: bucurie, manie, plictiseala Din ce in ce mai mult "ii
place societatea", simte nevoia sa fie cineva langa el ori de cate ori
este treaz; daca i se vorbeste este fericit.
Incepe sa se
contureze din ce in ce mai mult personalitatea sugarului (vesel, lenes,
activ, sensibil, visator). Toti cei ce ingrijim sugari suntem izbiti de faptul
ca unii sugari sunt "lenesi" si refuza sa primeasca orice aliment mai
consistent sau sa "participe" la mancare, ca unii plang la orice voce
care se ridica, iar altii sunt indiferenti.
De indata ce se
trezesc, unii ganguresc, se intorc in toate partile, incearca sa
"prinda" miscarile si vocile adultilor. Unii se opresc din plans cand
li se vorbeste. Incep sa deosebeasca persoanele apropiate de cele straine.
Dezvoltarea fizica
Greutatea
Cresterea va fi mai mica in luna a cincea: 600-700g
pe luna, in medie 20g/zi sau 140g pe saptamana. La 5 luni sugarul normal si-a
dublat greutatea de la nastere. Exceptie fac sugarii cu greutate mica
la astere; ei isi dubleaza greutatea mai devreme decat cei cu greutate mai
mare. Dimpotriva, cei nascuti cu greutate mare (peste 3500g) si-o dubleaza mai
tarziu.
Lungimea
Sugarul a crescut cu 13-15cm de la nastere. In
ultima luna a crescut cu 2cm. De acum inainte va creste si mai putin: circa 1
cm pe luna. Nu se fac consideratii asupra inaltimii definitive a unei fiinte
umane dupa modul cum creste in primul an de viata. Saltul definitiv al
inaltimii survine la pubertate, intre 11 si 16 ani.
Luna a-VI-a
In luna a sasea sugarul creste cu circa 500g
pe luna, respectiv cu 125g pe saptamana. Diferentele pot fi apreciabile: 100g
in plus sau in minus nu trebuie sa constituie motive de ingrijorare.
La sugarii care cresc cu peste 600g pe luna se
reduc sau se suspenda fainoasele din alimentatie si se cresc cantitatile de
fructe si de zarzavaturi; la cei care cresc cu mai putin de 400g pe luna se va
imbogati piureul de la pranz (unt, ulei de floarea-soarelui), se va reduce
cantitatea de fructe, se va creste cantitatea de lapte, se va mari cantitatea de
fainoase din fierturile fainoase cu lapte.
Dentitia
In mod obisnuit, la 6-7 luni apare primul dinte
Foarte rar se intampla ca un sugar sa aiba
1-2 dinti chiar de la nastere.
La unii copii primul dinte apare abia catre varsta de un an.
Aceste abateri mari de la regula sunt, de obicei,
de cauza familiala. Daca momentul aparitiei dentitiei este foarte variabil,
ordinea eruptiei este aceeasi la aproape toti copiii. In mod normal, primii
dinti care apar sunt incisivii mediani inferiori.
Locul unde va aparea un viitor dinte este inrosit
si usor umflat; prin transparenta mucoasei se poate vedea varful albicios al
dintelui. Cei mai multi sugari duc toate obiectele la gura si musca cu mai
multa putere decat inainte.
Unii sugari sunt nervosi, iritabili, au somnul
agitat si apetitul diseminat. Toate aceste manifestari pot avea si alte cauze
si nu sunt semne sigure de eruptie dentara. Altii se simt la fel de bine ca
pana acum si nu prezinta nimic deosebit, nici inainte si nici in timpul
eruptiei dentare.
Mamele au tendinta de a pune o multime de tulburari
(nervozitate,febra,
inapetenta, diaree)
pe seama eruptiei dentare care, singura, nu declanseaza insa cresterea mare a
temperaturii si nici diaree!
Trebuie consultat medicul.
O zi din viata bebelusului la 6 luni
Sugarul ramane tot mai mult treaz; ii place
sa stea mereu cate cineva pe langa el, se misca mai mult, ii place sa fie dus
cat mai mult la plimbare. Scoaterea afara se face dupa anotimp: vara, mai de dimineata si spre
seara; iarna, spre pranz si la inceputul dupa-amiezii.
Plimbarile sunt facute nu numai in scopul de a
"lua aer", dar si ca un mijloc de distractie si de linistire, prin
balansarea caruciorului, miscarea frunzelor din copaci, tabloul oferit de
gradina si de strada. Daca timpul este favorabil, tine-l pe cel mic cat mai
mult in parc; ii poti da sa-si consume biberonul afara.
Baia devine un prilej de
bucurie. Se prelungeste la 5-10 minute si sugarul va fi lasat sa se bucure, sa
se agite. Cand sta bine in sezut se poate juca cu o ratusca sau cu un vaporas.
Somnul
Se intampla ca sugarul sa se trezeasca
noaptea din somn. Aceasta poate fi numai o situatie trecatoare, dar daca se
repeta frecvent si pe perioade lungi se va consulta medicul.
Nu va nelinistiti daca sugarul se trezeste in
timpul noptii, gangureste sau se mai misca prin pat. Daca nu plange si nu este
nemultumit lasa-l in pace. Daca se trezeste si plange asteapta putin sa vezi
daca nu se razgandeste si adoarme din nou. In cazul in care nu inceteaza sa
planga schimba-l si da-i, eventual, sa bea putin ceai. Mangaie-l si aseaza-l
din nou in pat. Multi sugari se multumesc cu o suzeta.
Unii sugari doresc sa aiba companie atunci cand
merg la culcare. Pune-i seara o jucarie in pat, in apropierea lui, pentru a o
putea prinde cand se trezesc noaptea. S-ar putea ca sugarul sa se multumeasca
sa stea si singur, dar stiind ca-si poate trezi usor parintii, prefera desigur
compania lor.
Iata cateva indicatii ca masuri preventive sau de
corectare a tulburarilor banale de somn:
• Scoate-l pe cel mic zilnic afara. Plimbarea de
dupa-amiaza va fi mai lunga, pe un teren usor accidentat (leganatul si
trepidatiile caruciorului au un efect calmant), va fi facuta mai spre seara,
cand este mai racoare.
• Se va evita
excesul de impresii seara (jocuri prelungite cu tatal, bunicii sau fratii mai
mari; vizite in alte familii; musafiri in propria familie; televizor deschis
etc).
• Masa de seara
va fi mai consistenta si cu o cantitate mai mare de lichide. Se va respecta
acelasi program in fiecare seara. Baia generala se va face zilnic.
Imbracamintea de noapte va fi comoda si nu prea calduroasa. Se va evita
supraincalzirea camerei.
• Daca se
trezeste in cursul noptii va fi mangaiat, eventual i se va da biberonul si se
va verifica daca nu-l jeneaza imbracamintea, dar nu se va angaja vreo
"convorbire" si nici nu va fi luat in brate.
• Patul. Cand
sugarul incepe sa se ridice in sezut situatia devine periculoasa. Salteaua va
fi fixata la o inaltime care sa evite caderea sugarului din pat. Nu se va lasa
niciodata marginea patului coborata.
• In timpul
ingrijirii sugarului in pat, acesta va fi asezat totdeauna perpendicular pe
latura mare a patului, ca sa nu cada din pat cand se rasuceste. Sarmele de la
plasele marginilor patului vor fi controlate si reparate, pentru a nu-1 zgaria
pe sugar.
• Gratiile care
s-au deplasat din dispozitivul unde sunt fixate se vor repara de urgenta,
pentru a se evita accidentele (fracturi, strangulare).
• Tarcul. De la
sfarsitul lunii a 6-a sugarul poate fi pus in tarc, bineinteles nu pentru a
merge. Sugarul simte nevoia sa urmareasca ce se petrece in jurul lui. Tarcul ii
ofera posibilitatea sa priveasca in toate partile, sa se miste in voie.
• Premergatorul se recomanda numai dupa
ce sugarul se ridica singur pe marginea patului.
Laptele in alimentatia sugarului
La sugarii alimentati la san pana la aceasta
varsta, pe langa fructele introduse la masa a doua sau a patra (mere rase sau banane in toamna si iarna, fructe de sezon in timpul verii) se poate
introduce supa de zarzavat (trecuta prin sita
sau mixata), imbogatita cu carne (galbenus de ou) si ulei. Se continua cu
produsele lactate (formule, produse de continuare). Rar se recomanda lactatele
cu adaos de cereale.
La sugarii hraniti artificial, in luna a 6-a
se poate da supa zilnic si se inlocuieste complet o masa de lapte. La supa
(piureul) de zarzavat se adauga zilnic sau de 4-6 ori pe saptamana carnea, iar
in restul zilelor cate un galbenus de ou fiert tare sau tot carne.
In a doua jumatate a primului an de viata
cantitatea de carne creste la 30-40g. Rezervele de fier depozitate
in timpul sarcinii la
copil se epuizeaza, iar copilul are nevoie de un aport zilnic de 3-6mg la sugar
si 8mg/zi de la 6 luni la 6 ani. Carnea este cel mai important furnizor de fier.
In prezent, majoritatea societatilor de pediatrie
recomanda piureul de zarzavat din luna a 7-a. Si in luna a 6-a piureul se va da
sub forma fina (trecut prin sita sau mixat). Abia in lunile urmatoare se
inceara sa se descopere momentul in care sugarul va primi piureul sfaramat cu
furculita. Piureul se "drege" cu ceva unt
(5g) sau si mai bine cu ulei (1/2 - 2 lingurite mici). Daca sugarul nu-l vrea
consistent, se adauga cate putin din apa de fierbere.
Radacinoasele preferate de mame si specificate in
majoritatea cartilor de dietetica de la noi nu sunt pe placul multor sugari.
Acesta are un simt al mirosului fin si selectiv. Majoritatea nu accepta
radacinile de telina, patrunjel, pastamac.
Nu se adauga sare sau zahar. S-a constatat
ca alimentele sarate predispun la hipertensiune arteriala. Cat despre zahar,
predispune la carii dentare, la obezitate si-l face pe sugar sa prefere
dulciurile in locul laptelui. In schimb, unii autori (americani indeosebi) la
acest piureadauga
cereale.
Laptele de vaca
Pentru prepararea unui litru de lapte de
vaca in concentratie 2/3 sunt necesare: 700ml
lapte + circa 300ml apa + 50g zahar (10 lingurite rase de zahar) + 20-30g
cereale de orez ) (4-6 masuri) si 8-10 lingurite de ulei.
La apa rece se adauga faina de orez sau de porumb
"instant" si se amesteca pana se resuspenda bine si se toarna peste
lapte. Totul se bate cu un tel si se pune la fiert la un foc moale. La sfarsit
se adauga uleiul de floarea- soarelui. Multi sugari prefera laptele fara adaosuri
(zahar, ulei, cereale).
Alimentatia cu produse gata fabricate (produse la borcanele)
Produsele fiind foarte fin faramitate si
omogenizate sunt usor digerate si eficient folosite. De regula, calitatea
pireurilor din borcane este mai buna si nu necesita pregatiri. Portionarea este
usoara, copilul le primeste bine si ele contin cam tot ce trebuie organismului
in ce priveste fructele sau zarzavaturile. Produsele Hipp sunt cele mai
consacrate si se gasesc tot timpul.
Continutul unui borcan se incalzeste o singura
data. Restul poate fi folosit de catre copiii mai mari si de adulti. Daca
sugarul se satura cu portii mai mici, alimentele nu se incalzesc in
borcan, ci le impartiti in portii mici. Continutul se trece intr-o craticioara
care se pune intr-un vas mai mare ce se incalzeste la foc moale.
Borcanul desfacut se inchide din nou si se
pastreaza in frigider cel mult doua zile. Meniurile cu adaos de carne se
folosesc numai in a doua zi. Ulterior, borcanul de sticla il puteti incalzi
intr-un fierbator special, intr-o baie de apa calda pe un foc moale sau la
microunde, dar niciodata la flacara aragazului (se sparge!). In timp ce se
incalzeste, bineinteles se inlatura capacul si continutul se amesteca cu o
lingurita pana se ajunge la temperatura corespunzatoare.
Atentie cand folositi microundele, pentru ca
alimentele fierb repede, in timp ce borcanul ramane relativ rece. Masa se
serveste cu lingurita direct din borcanas cand sugarul consuma intreaga
cantitate.
De la aceasta varsta se pot da la masa de pranz si
alte zarzavaturi: dovlecei, ceapa, conopida, gulie, mazare verde fina, anason,
spanac, varza de Bruxelles (verzisoara), tomate. Fierberea in oala sub presiune
sau in vase tip "Zepter", ori la cuptorul cu microunde, economiseste
timp si cruta vitaminele.
Mancarea se poate pregati in cantitate mica pentru
1-2 zile sau in cantitati mari care se pun in portii mici si se portioneaza in
pahare de iaurt sau de material plastic care se pastreaza in congelator pe o
durata de pana la doua luni. Zarzavaturile culese proaspete se pot congela
pentru lunile de iarna.
In primul an de viata se da numai carne de vita sau
de gaina. Cu cat o carne este mai inchisa la culoare ("rosie") cu
atat contine mai mult fier. Carnea se fierbe si cu un cutit bine ascutit se
taie intr-un piure fin, iar apoi se amesteca cu piureul de zarzavat.
La aceasta
varsta, din comert se vor prefera produsele de piureuri de zarzavat imbogatite
cu carne. Ficatul are un continut ridicat de fier. Se poate da si peste slab.
Daca se foloseste carne de buna calitate (proaspata sau bine congelata) se
poate folosi la prepararea piureului si zeama de carne.
Daca si la aceasta varsta lingurita nu este acceptata se va da sub forma de
supa cu biberonul, a carui tetina are orificii largite. Cu rabdare incearca in
saptamanile urmatoare sa prepari un piure mai atractiv fie prin adaos de spuma
de banane, fie cu 1-2 masuri din pulberea de lapte din preparatul pe care
sugarul il primeste la mesele de lapte si cereale infant.
Este important insa ca foarte curand, daca nu s-a realizat in luna a 5-a, sa se
ajunga in luna a 6-a ca masa de pranz sa fie numai din zarzavat cu carne, fara
completare cu biberonul cu lapte. Daca sugarul primeste la pranz o portie mare
de piure s-ar putea sa ajunga sa primeasca numai 4 mese in 24 de ore: dimineata
si seara cate un biberon cu lapte, la pranz puire de zarzavat cu carne si
dupa-amiaza o gustare de fructe cu completare de lapte.
In luna a 6-a sugarul poate primi la unul din biberoane un produs industrial de
lapte partial adaptat imbogatit cu cereale sau cu fructe.
Motricitatea
Motricitate generala
Asezat pe spate (decubit dorsal)
Sugarul se
poate intoarce de pe spate pe abdomen pe ambele parti, dar prefera una din ele.
Apuca picioarele, isi pipaie corpul spre a-1 recunoaste, intinde bratele in
fata si ridica capul.
Uneori face "puntea" cu hiperextensia coloanei vertebrale: se
sprijina pe cap si calcaie si isi ridica in sus trunchiul si abdomenul cu
incurbarea coloanei vertebrale. Membrele inferioare sunt in rotatie externa,
flectate (indoite) de la genunchi, iar unghiul format de coapsa si abdomen este
obtuz: piciorul este in extensie fata de gamba, iar articulatia gleznei este
mobila. De abia la aceasta varsta, extensia completa a membrelor inferioare
este posibila. Miscarile sunt mai coordonate.
Sugarul nu mai prefera pozitia asezat pe spate. Incearca sa se intoarca pe o
parte sau pe alta, ii place sa se agite, sa dea din picioare fara incetare, de
parca ar pedala la o bicicleta, gangureste, trage cate un chiot.
Miscarile membrelor inferioare au o amplitudine mare; izbeste cu picioarele
puternic, se opreste uneori pentru un minut si priveste pe cei din jur de parca
ar vrea sa se faca remarcat, apoi reincepe,
Asezat pe burta (decubit
ventral)
In aceasta
pozitie bebelusul ridica bine capul. Trunchiul este relaxat. Cand sta linistit
pe burta, soldurile se lipesc de planul patului. Se sprijina pe antebrate sau
pe maini cu echilibru bun. Poate privi lateral. La 6 luni el se sprijina pe
oricare din segmentele membrelor superioare, isi indoaie spatele, ridica sus
capul si-l intoarce in toate partile, pentru a vedea tot ce se intampla in
jurul sau.
Pus pe un plan orizontal solid (tarc, masa) incearca sa se deplaseze: indoaie
si impinge picioarele, in timp ce isi indreapta si coboara capul, schitand
mersul de-a busilea.
Pozitia sezand
Daca este pus
sa stea in sezut, sprijinit de mama si aceasta isi retrage mainile care-l
sprijina, sugarul tine mainile in fata, preluand destul de stangaci greutatea.
Intre 5 si 6 luni o mare parte din sugari pot sta in sezut pentru scurt timp,
necesitand inca o perioada variabila de timp pana reusesc sa stea bine, fara
nici un sprijin. Cei cu o dezvoltare foarte buna pot sta 1-5 minute, fara a
obosi. Dupa ce a invatat sa stea in sezut si daca sugarului ii face placere,
mama il poate aseza zilnic timp de 15-30 minute intr-un scaun pentru sugari.
Pozitia aceasta il bucura, deoarece poate sa foloseasca ambele maini pentru
joc.
Incercarile unor mame de a-l face pe sugar sa stea in sezut ridicandu-l mai des
sau punandu-l intre perne, nu sunt urmate de succes. Sugarul va sta bine cand
muschii spatelui sunt suficient de dezvoltati si-i poate controla. Nu se vor
impune exercitii care-l obosesc sau irita!
Cand sugarul invata sa sada nu se poate mentine intr-o pozitie stabila decat
cateva secunde, chiar daca este plasat intre perne. Cand cade sau da semne de
oboseala va fi culcat in pozitia preferata (pe o parte sau pe spate).
Tractiunea
de pe spate in pozitia pe sezut
Daca mama
introduce un deget in mana sugarului (degetul mic pe care - fiind mai subtire -
sugarul il cuprinde mai bine), iar cu celelalte patru degete il asigura,
tinandu-le in jurul antebratului deasupra pumnului, sugarul inalta capul si
apoi intinde trunchiul si se ridica sprijinindu-se pe sezut, indoaie genunchii
si apoi intinde membrele inferioare si se pivoteaza pe fundulet. Nu i se poate
da drumul pentru ca ar putea cadea, dar isi tine bine capul, il intoarce in
toate partile, il pozitioneaza foarte bine in spatiu.
Unii, bebelusi, dupa ce au participat la ridicarea in sezut, tind sa se ridice
in picioare si accepta cu greu ca din aceasta pozitie sa fie readusi in decubit
dorsal (culcat pe spate). Ulterior va manca, asezat in acest scaun.
Pozitia
ridicata (in picioare)
Daca sprijini
bebelusul tinandu-1 de axile, acesta se sprijina nesigur la inceput pe varful
picioarelor, apoi, in jur de 6 luni se sprijina ceva mai bine cu picioarele
indepartate, dar genunchii sunt inca in flexie (usor si inegal indoiti),
intregul corp este in pozitie simetrica (capul pe aceeasi axa cu restul
corpului).
Aceasta nu inseamna ca va merge in curand. Va mai trece inca mult timp pana
cand va sta in picioare si va merge. Intai trebuie sa invete sa stea in sezut
(mult si sigur) si sa se obisnuiasca sa-si mentina trunchiul drept, inainte de
a se incumeta sa se ridice pe picioarele sale subrede. Nu este cazul sa fie
incurajat sa stea in picioare, inainte de a se ridica singur in picioare pe
marginea patului.
Motricitatea fina. Apucarea
Incepe sa
participe cu tot corpul la apucarea unei jucarii.
Cand ravneste la o jucarie o fixeaza mai intai cu privirea, apoi deschide si
inchide alternativ degetele, ca si cand ar prinde-o de la distanta, face miscari de supt, ca si cand ar
gusta-o, agita bratele, incearca sa se apropie de ea.
Daca este asezat
pe burta si i se pune un obiect stralucitor in fata, la mica distanta de mana,
incearca sa se deplaseze, avanseaza putin pe burta si, dupa mai multe incercari,
reuseste sa apuce obiectul dorit. Dupa succes se agita, tresalta de bucurie,
izbeste cu putere gratiile patului sau ale tarcului, scoate tipete triumfale,
isi cheama mama pentru a-i arata cucerirea pretioasa.
La inceput
strange bine jucaria, dar nu stie sa-i dea drumul (de abia pe la 10 luni va
ajunge la aceasta performanta). Totusi, cum stransoarea se slabeste putin cate
putin, jucarioara cade. Atunci incepe sa tipe, deceptionat, apoi isi reia
incercarile.
Simturi si afectivitate
Dezvoltarea proceselor senzoriale
Auzul
Sugarul se
intoarce spre sursa unui zgomot si deosebeste calitatile sunetului. Zgomotele
stridente ii declanseaza nemultumirea si chiar plansul. Dimpotriva, asculta
atent pe cele agreabile. Aude sunetele proprii si le repeta. Persoanele care
vorbesc tare il sperie.
Vederea
Urmareste
persoane si obiecte. Priveste orice in jur. Coordonarea mana-ochi este buna,
atunci cand priveste obiectele pe care le tine in mana. Urmareste orice, in
diferite planuri. Nu mai are strabism. Examenul se face in conditiile culcat pe
spate si sezand.
Dezvoltarea
socio-afectiva
Limbajul
Sugarul "povesteste" si cand este singur.
Formeaza silabe din ce in ce mai numeroase: da, ee, dee, ghe-ghe, oo, goo; le
uneste in lanturi si le pronunta ritmic (da-da-da, ge-ge). Ambii parinti sunt
datori sa-si gaseasca timp pentru a "dialoga" cu sugarul, repetand
vocalele si silabele pe care acesta le pronunta.
Cu fiecare saptamana iti vie da seama ca sunetele
emise de sugar sunt tot mai variate, formeaza treptat un limbaj in care va
povestiti amandoi evenimentele fericite, deceptiile, moduland tonul vocii.
Incepeti sa-i spuneti propozitii simple cu cuvinte cu 1-2 silabe: "ta-ta
vi-ne" "ma-ma", "pa-pa". Il chemati cu prenumele sau;
toata familia il va chema cu acelasi prenume. Intrebati-1 unde sunt fratii,
surorile, bunicii.
Contactul social
In curand va sti sa deosebeasca persoanele pe care
le vede zilnic de alte persoane straine. Acest lucru se remarca dupa faptul ca
devine mai linistit si intrerupe jocul cand apare un strain in apropiere.
Prezenta galagioasa a acestuia il deranjeaza si incepe sa planga.
In aceasta ultima eventualitate, parintii nu
trebuie sa se ingrijoreze, caci o astfel de reactie este un semn de dezvoltare
absolut normala; diferentierea anturajului reprezinta o etapa in evolutia
sugarului. Mama sau alta persoana bine cunoscuta va ramane in apropierea lui;
simtind prezenta familiei, sugarul se va linisti.
Nu i se va permite unei persoane straine sa-l ia in
brate cand copilul se teme. De retinut ca sugarul uita repede; daca nu-si vede
bunica timp de trei saptamani, ea ii va fi straina, chiar daca inainte de
aceasta au locuit impreuna.
Se bucura cand isi vede imaginea in oglinda.
Deosebeste tonul cald, dragastos de cel ferm, sever; inregistreaza expresia
fetei mamei si reactioneaza la aceasta. Se intoarce spre sursa de zgomote si
reactioneaza adecvat fata de situatii placute sau neplacute.Treptat, pe masura
ce se dezvolta, incepand din luna a 6-a, sugarul capata constiinta de sine, de
mama sa, de ceilalti membri ai familiei; in primele luni sugarul era probabil
incapabil de a deosebi ceea ce era el si ceea ce nu era el.
Putin cate putin, el invata sa capete constiinta
corpului sau de care isi da seama multumita mangaierilor mamei, ceasurilor
lungi petrecute la alaptat, la infasat, la baie, la toate stimularile placute
si neplacute percepute prin pielea sa: i-a fost frig sau prea cald, a fost ud
sau prea strans infasat etc.
In acelasi timp datorita perceptiilor sale vizuale,
olfactive (de miros), auditive, cutanate (de pipait, mangaiat, durere, rece,
cald etc), el a capatat cunostinta de cei din jur, va cunoaste si recunoaste
fata, vocea, sanii, mainile, bratele si mirosul corpului tau; in acelasi timp a
dobandit constiinta gurii, mainilor si picioarelor sale.
Unele senzatii mai profunde il fac sa perceapa
pozitia membrelor sale si, putin cate putin, integrand in fiecare zi mai bine
aceste senzatii, va fi capabil sa faca din aceste senzatii o sinteza si sa se
cunoasca in ansamblu.
Obiectele din
imediata lui apropiere participa la aceasta dobandire a constiintei de ceea ce
este el si de ceea ce nu este el; le vede, le pipaie, le apuca, le scapa, le
regaseste, tot atatea experiente de sute de ori reinnoite care contribuie la
aceasta lenta cuprindere a lumii.
In aceasta evolutie in cunoasterea de sine, tu, ca mama, esti figura mereu
regasita, vocea mereu auzita, elemente permanente care-i permit sa accepte in
chip fericit fiecare experienta si sa-i dea astfel adevarata sa valoare. De
aceea, mama trebuie sa fie prezenta si sa-i dea cat mai mult din timpul ei.
O etapa noua incepe aproape pe neasteptate, comunicarile si schimburile se fac
prin intermediul unui obiect: jucaria. Ii place ca sa-i luati ursuletul (sau
jucarioara) sa i-l aratati, sa i-l dati, sa i-l luati din nou. Ii place ca mama
sau tata sa izbeasca intr-o cutie de tabla. Astfel in jocul cu copilul, de acum
inainte se va folosi un obiect care va servi drept intermediar. Ii place ca de
la aceasta varsta si pentru multa vreme, sa repetati aceleasi jocuri.
Trebuie sa ai inca gesturi lente si calme caci sugarul se sperie de zgomote
prea tari sau de miscari prea bruste. Vor mai trece cateva saptamani (intre 8
si 10 luni) pana cand parintii vor reusi sa recunoasca ce jocuri prefera si
care sunt jucariile sau culorile care-i plac mai mult.
Luna a VII a
Cei mai multi sugari dorm acum noaptea
fara intrerupere. Altii se trezesc, dar adorm singuri daca sunt lasati in pace
cu jucaria lor. La aceasta varsta, un sugar mai doarme de 2-3 ori in cursul
zilei.
Numarul si durata perioadelor de somn din timpul
zilei depind de structura sugarului, de starea de spirit si de agitatia celor
ce-l supravegheaza, de programul general al familiei sau colectivitatii in care
este ingrijit.
Din luna a 7-a, odata cu inmultirea
posibilitatilor de miscare, multi sugari isi schimba pozitia si se dezvelesc in
cursul noptii. Mai intai trebuie sa va convingeti ca sugarul nu este imbracat
prea calduros sau invelit prea gros. Pentru a nu-i fi prea cald, este bine sa
nu-l acoperiti de la inceput cu patura mai calduroasa.
Se
va mentine o temperatura cat mai constanta
in camera. Daca imbracamintea de noapte ii acopera si picioarele (sac de
dormit, pantalonasi cu botosei) si in camera este cald (peste 22°C) nu sunt
motive de ingrijorare daca sugarul se dezveleste. In locuintele care se racesc
mult in cursul noptii (sub 17°C) este bine ca sugarul sa fie imbracat mai gros.
La imbracamintea obisnuita se poate adauga un
tricou sub camasa de noapte sau o jachetica subtire pe deasupra. Pentru copiii
care se misca mult si se dezvelesc sunt mai bune pijamalele cu botosei. Intre
coapse se pun scutece absorbante. Chilotii din plastic favorizeaza opareala in
locuintele friguroase sau cu variatii mari de temperatura. In timpul noptii, se
va folosi sacul de dormit.
Baia, generala sau la nevoie partiala,
se face, in continuare, zilnic. Daca se face cu indemanare, cu calm, in apa cu
temperatura de 36-37°C (temperatura corpului), intr-o camera incalzita la circa
22°C si fara curenti de aer, baia este o placere pentru sugari.
Sugarul va fi lasat, daca sta nesprijinit pe sezut, sa se joace in apa cu o
ratusca sau cu o barcuta de plastic. Baia nu trebuie sa se prelungeasca peste
10-15 minute. Nu este indicat sa se faca dusuri cu jet de apa puternic, care
sperie pe unii sugari. Daca unii parinti tin la aceste dusuri se recomanda sa
fie facute cu ajutorul unei stropitoare, cu apa la temperatura cu care este
obisnuit sugarul (36-37°).
Apa prea calda sau prea rece sperie pe sugar si nu este lipsita de pericole:
arsuri, raceli, stari de hipotermie (devin palizi sau vineti, isi pierd
echilibrul sau chiar constienta).
Culcat pe spate
Daca mama aseaza un sugar vioi, satul si sanatos culcat pe spate pe un plan
perfect orizontal si dur (de preferat o masa), acesta se intoarce imediat pe o
parte sau pe alta. Cei mai multi reusesc cu usurinta sa se intoarca pe burta.
Poate intinde ambele brate, ridicand si capul, spre a semnaliza ca vrea sa fie
ridicat; daca este apucat de maini se trage aproape sigur in sus. Nu mai exista
un model dominant de flexie sau de extensie.
Culcat pe burta
Sugarul ridica capul, isi transfera centrul greutatii si indoaie membrele
inferioare sub burta cu intentia de a se ridica, dar cade inapoi. In aceasta
pozitie se "invarteste" in jurul axului, se misca tot timpul si
uneori ca racul, intinde un brat pentru a apuca un obiect. Intermitent intinde
ambele brate si se sprijina pe maini cu articulatia cotului intinsa. Pozitia
este simetrica. Bazinul este lipit de planul patului, membrele inferioare sunt
in abductie (duse in afara) si usor flecsate (indoite).
Pozitia sezand
Ridicat prin tractiune in pozitie sezand, sugarul a devenit mai stabil. Se
poate sprijini in fata. Mai trebuie sprijinit cand sta in sezut? Sugarul a
invatat destul de bine sa stea singur, dar prefera sa fie sprijinit de la
spate, daca sta treaz mult timp.
Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un scaun pentru copii, la inceput in unghi
obtuz si apoi cu timpul si in unghi drept, unde are un sprijin suficient pentru
spate si brate, putandu-se concentra in intregime asupra jocului.
Rostogolirea, tararea,
mersul de-a busilea
In dezvoltarea motorie a sugarului trebuie diferentiate patru stadii: tararea,
mersul de-a busilea, in patru labe
si in picioare.
La dezvoltarea generala trebuie urmarite si alte achizitii motorii: rotatia sau
intoarcerea (pe una din partile laterale, pe ambele, de pe burta pe spate, de
pe spate pe burta) si invartirea, care este o rotatie in jurul unui ax, sugarul
pivotandu-se pentru aceasta miscare pe unul sau pe ambele membre superioare.
Cea mai mare parte a sugarilor nu sunt capabili de a adopta pozitia in patru
labe nici in luna a 7-a.
Ei incearca sa se deplaseze prin rotatie, prin tarare sau de-a busilea (de
exemplu pentru a ajunge sa apuce un obiect), dar efectul este de cele mai multe
ori de deplasare inapoi. Multi parinti se sperie de aceasta deplasare inapoi.
Alti sugari nu reusesc decat sa se invarta in jurul lor. Sugarii sunt
"fericiti" de aceasta achizitie si o repeta pana la exasperarea si
ingrijorarea intregii familii.
Se observa o buna capacitate de extensie. Fie ca este asezat pe spate, fie pe
burta (mai ales), sugarul se intinde cu fiecare segment al corpului pentru a se
deplasa inainte sau inapoi. Adesea, in cadrul tentativelor de deplasare, unii
sugari reusesc sa se sprijine pe maini (cu bratele intinse) si sa aduca
membrele inferioare sub abdomen; este o tentativa de deplasare de la stadiul
de-a busilea la cel in patru labe.
Daca mama apuca pe sugar de subsuoara si-l ridica in picioare, acesta se
sprijina pe varful sau (mai rar) pe talpile ambelor picioare, incearca sa preia
eficient greutatea corporala si, din aceasta pozitie, indoaie si intinde
succesiv articulatiile membrelor inferioare (genunchi, solduri, glezne).
Sugarul reuseste sa preia numai pentru scurt timp greutatea corpului. Nu lasa
bebelusul fara sprijin si nu face exercitii pentru a forta perfectionarea
acestei capacitati neuromotorii. Sugarul nu va fi pus sa se sprijine singur
decat dupa ce incearca si reuseste singur sa se apuce de plasa
patului si sa se ridice in picioare.
Din orice pozitie,
sugarul incearca sa se miste si sa-si echilibreze trunchiul si membrele (fara
sa reuseasca decat rareori) pentru a apuca obiecte care sunt asezate in
apropierea si la indemana sa. Il tenteaza mai ales obiectele viu colorate.
Apuca obiecte mai mari si mai mici, dar predomina inca apucarea de tip palmar,
pe care o face insa cu miscari din ce in ce mai coordonate.
Intinde mana pentru apucare si in afara razei lui de actiune. Ochii par sa
doreasca mai mult decat poate realiza din punct de vedere motor. Mainile sunt
deschise si degetele pregatite pentru activitatea fina. Prinderea obiectelor
este inca de tip cleste-patent. Dupa ce le apuca, sugarul le priveste. Mainile
se unesc pe linia mediana. Se joaca cu mainile si picioarele. Pipaie obiectele
si invata sa deosebeasca materiale ori suprafete placute de cele dezagreabile.
Reactiile sunt de placere, se insotesc de bucurie, uneori de chiote.
Limbajul
Sugarul pronunta primele silabe izolate ca: da-da, ta-ta, pa-pa, ma-ma. Emite
sunete nuantate. Imita, repeta si modifica sunete, "povesteste pe limba
lui" multe si cu placere.
Contactul social
Privirea incepe sa fie "graitoare". Aceasta are semnificatia
stabilirii de contacte cu lumea din jur prin intermediul privirii. Se bucura
cand recunoaste persoane; se bucura de imaginea lui din oglinda. Asculta cu
atentie si reactioneaza adecvat la tonul unei voci (prietenoasa sau severa),
adica prin bucurie sau disconfort.
La aceasta varsta, unii sugari devin timizi si mai putin prietenosi. Nu
inseamna neaparat ca le este teama. Aceasta constituie un semn ca sugarul
incepe sa sesizeze deosebirea dintre persoanele apropiate si cele straine,
reactionand corespunzator.
Zambeste prietenos persoanelor pe care le cunoaste bine. Fata de straini este
rezervat. Cand este vorba de medicul sau de asistenta de ocrotire, care i-a
facut recent o injectie, plange cu disperare. Unii sugari par sa nu treaca
printr-o astfel de perioada de timiditate, pe cand la altii ea este izbitoare.
Este bine sa se respecte aceste sentimente.
Copilul nu va fi obligat sa se lase luat in brate de straini, daca el arata ca
nu ii face placere. Se va constata ca va trece usor peste aceasta timiditate,
daca va veni in contact mai des cu persoane straine, de preferat cu un cerc
restrans si la intervale scurte. Timiditatea constituie o etapa in dezvoltarea
copilului, reprezentand ceea ce s-ar putea numi sociabilitate selectiva. Daca
este respectata si nu i se da proportii neobisnuite, este foarte putin probabil
ca sugarul sa devina mai tarziu un anxios.
Auzul
Bebelusul se intoarce spre sursa zgomotului, aude si repeta sunetele proprii si
imita zgomote din afara.
Vederea si miscarile
globilor oculari
Coordonarea muschilor globilor oculari si coordonarea mana-ochi sunt bune.
Sugarul priveste indelung un obiect si urmareste persoane. Rar se uita crucis,
acest lucru intamplandu-se uneori cand priveste lateral.
In concluzie: In
luna a 7-a continua procesul de stabilizare si socializare. O mare parte din
sugari stau bine pe sezut, dar mai sunt unii care se clatina sau cad dupa 1-2
minute, fiind inca nevoie de sprijin. Pentru 1-2 ore poate fi asezat intr-un
scaun pentru copii, poate fi plasat pe sezut pe un fotoliu, in asa fel ca
spatele sa formeze cu membrele inferioare un unghi obtuz sau drept.
Prin progresele motorii, sugarul capata noi capacitati pentru cercetarea
mediului inconjurator. Controlul miscarilor si pozitiei capului este bun, se
intoarce din ce in ce mai bine, de pe o parte pe alta; unii incep sa se
deplaseze de-a busilea. Calitatea receptiilor vizuale, tactile (pipait) si
auditive este integrala.
Cresterea in greutate si
lungime
Sugarul creste in medie cu 500g pe luna, respectiv 100-125g pe saptamana.
Aceasta cifra reprezinta numai jumatate din progresul greutatii din cursul
celei de-a 2-a sau a 3-a luni. Aceasta dezvoltare este absolut necesara si
normala. Daca un sugar ar continua ss creasca cate 800-1 00 g pe luna, ar
cantari 125 kg la varsta de 10 ani.
Daca mama compara greutatea sugarului propriu cu cifrele indicate in carti trebuie
sa aiba in vedere ca tabelele redau valori medii, calculate din cifrele
obtinute de la foarte multi copii. La unii sugari greutatea si curba ponderala
nu corespund cu nici unul din aceste tabele. Este o mare greseala de a se
categorisi ca "distrofic" sau "anormal" un sugar care
cantareste cu 400-500 g mai putin decat media pentru varsta sa. Sugarii (si
copiii mai mari) care se misca tot timpul nu se ingrasa.
Este de preferat un copil slab, dar care se zbenguie tot timpul si care se
imbolnaveste rareori, decat unul gras si frumos, dar care se misca greu, iar la
prima imbolnavire reactioneaza catastrofic!
Alimentatia
Alimentatia naturala se
mentine pe cat posibil. Daca sugarul creste bine, se vor da 2-3 supturi
(dimineata, seara si la inca una sau chiar doua mese in cursul zilei).
Laptele degresat sau diluat se mentine numai la sugarii problema, sub controlul
medicului. La sugarii sanatosi se recomanda lapte de vaca nedegresat . Se poate
introduce o masa de lapte cu cereale. Cantitatea de lapte in 24 de ore este de
400-600ml. Sugarul care bea mult lapte creste in general bine in greutate, dar
ca urmare a alimentatiei unilaterale pot aparea semne de carente.
Cu timpul, acesti sugari devin anemici si receptivi la infectii. La sugarii
hraniti numai cu lapte de vaca, scaunele devin de culoare alb-fumurie, cu miros
urat.
Alimente consistente
La piureul de zarzavat, la care se mai poate adauga de 4 ori pe saptamana
carnea (pasare, ficat) fin tocata si de 2-3 ori pe saptamana un galbenus intreg
de ou, in luna a 7-a este important ca sugarul sa primeasca ficat, carne,
galbenus de ou, pentru aportul de fier care-1 fereste de anemie.
In conditii normale, sugarul are la nastere depozite de fier suficiente pentru 3-5
luni. Dupa aceea primeste putin fier din fructe si zarzavaturi. Acum rezervele
sunt insa epuizate si este necesar aportul de fier, prin carne si galbenus de
ou. Carnea de vita, de pasare sau ficatul (de pui sau manzat) se fierb si se
toaca foarte marunt sau se mixeaza. Se adauga cate 3-5 lingurite la piureul de
zarzavat, crescandu-se apoi pana la 6 si apoi la 6-8 lingurite.
Nu se da sugarului carne mai grasa (porc, rata, gasca, grasimea de la sunca),
deoarece aceasta se digera mai greu. Daca sugarul refuza carnea se renunta timp
de cateva zile si se reia cu alt sortiment de carne sau cu ficat.
Daca un sugar refuza cu incapatanare sa primeasca piureul, carnea si galbenusul
de ou, se va consulta medicul, pentru a recomanda tehnica adecvata pentru a-l
convinge sa primeasca aceste alimente foarte pretioase pentru combaterea
anemiei. La nevoie se recurge la un medicament care contine fier.
a) Portiile de mancare consistenta vor fi de 150 - 175g la inceput, apoi
vor creste la 200-220g. Este mai bine sa se inceapa cu portii mici, pe care
sugarul le primeste cu placere. Apa in care s-au fiert carnea si zarzavatul se
da la aceasta varsta. Incepand de la aceasta varsta, sugarii savureaza masa si
cu ochii. Mama va avea grija ca mancarea sa fie frumos prezentata, cu gust
placut, sa fie servita intotdeauna din aceeasi ceasca.
b) Miscarile de masticatie apar
la cei mai multi sugari intre 6 si 10 luni. Cand sugarii incep sa aiba miscari
de masticatie se va incerca sa li se ofere si alimente de consistenta mai
crescuta. Zarzavaturile nu se mai trec prin sita, ci se incearca sa fie date
zdrobite bine cu furculita. Mai tarziu, zarzavaturile se toaca marunt; in acest
fel se usureaza trecerea spre o alimentatie normala.
Este foarte important sa se adauge alimente consistente de indata ce sugarul
este dispus sa le primeasca, deoarece cei care continua sa fie hraniti cu
alimente pasate, desi ar putea sa le mestece, vor ajunge sa refuze vreme
indelungata tot ce nu este mixat sau trecut prin sita. Tot la aceasta varsta se
permite autoalimentarea.
Unii incep sa apuce singuri alimentele cu degetele, pentru a le suge si a le
mesteca, atat cat pot. Este un exercitiu excelent in vederea folosirii
ulterioare a linguritei. Un copil caruia nu i se permite sa manance cu degetele
nu va avea niciodata dorinta de a le folosi. La inceput isi va murdari mainile,
fata, parul, obiectele din jur, dar se stie ca orice inceput este greu.
Pentru sugar este o noua etapa in cucerirea mediului inconjurator si a
independentei. I se poate da din cand in cand un biscuit sau o coaja de paine,
fara ca acestea sa inlocuiasca o masa. Scopul este sa aiba ceva de rontait,
atunci cand ii ies dintii. Cand coaja de paine se inmoaie sau ii cade jos se
inlocuieste cu alta. Din cand in cand i se poate oferi putina paine cu unt.
La sfarsitul lunii a 7-a, sugarul va avea, in general, urmatorul meniu:
- dimineata: un biberon de lapte "de durata"; poate fi lapte de vaca
diluat (3/4 lapte + 1/4 apa) si la cei care tolereaza sau progreseaza in
greutate lapte integral;
- ora 10: nimic sau fructe (mere, banane, piersici, caise, fructe de padure);
- la pranz: piure de zarzavat cu carne sau galbenus de
ou imbogatit cu 1/2 lingurita de ulei;
- dupa-amiaza: fie un produs de lapte "de durata" fie fructe strivite
cu branza de vaci si/sau
cereale instant (biscuiti macinati); fie se incearca iaurt;
- seara: fie lapte "de durata" simplu, fie cu adaosuri.
Luna a VIII a
Motricitatea
si motricitatea fina
Dezvoltarea motorie
a) Culcat pe spate sugarul
nu mai ramane in aceasta pozitie, ci se intoarce pe ambele parti si se poate
rostogoli.
b) Asezat pe burta, isi controleaza bine capul, isi intinde
bine bratele, trunchiul si membrele inferioare. Din pozitia pe burta, sugarul
trece in pozitia de mers in patru labe,
la inceput inca nesigur inaintand de-a busilea. Unii se invartesc inca in jurul
propriului ax, iar altii se deplaseaza inapoi. De subliniat faptul ca sunt
copii care sar peste aceasta etapa, trecand direct la mersul in picioare
sprijinit de mobilierul din casa.
c)Pozitia sezand. Sugarul se tine bine pe sezut, fara
nici un sprijin, dar nu poate inca sa treaca din pozitia culcat in aceea de
asezat; nu va reusi aceasta performanta intre 8 si 10 luni.
Puteti
sa-i procurati un scaun inalt, special, sau sa-l instalati intr-un fotoliu
mare; va fi incantat de aceasta favoare si va putea sa asiste la activitatile
familiei.
Cand este asezat pe un plan perfect orizontal el
tine spatele drept si are un control bun al trunchiului si capului. Se misca in
jurul axului propriu, iar miscarile sunt bine coordonate.
d) Ridicarea in picioare. Doar o mica parte din sugari apuca de gratiile patului
si se ridica singuri in picioare. In schimb, la aceasta varsta, sugarul se
prinde de mainile mamei si se ridica in picioare, apoi sta in aceasta pozitie,
cu usoara balansare, tinand degetele de la picioare indoite ca si cand ar vrea
sa apuce asternutul.
In aceasta pozitie nu are un echilibru stabil,
dar, apucat de axile, sugarul paseste, nesigur, uneori deplasand inainte
acelasi picior. Reflexul de apucare al talpilor se mentine.
Motricitatea fina.
Apucarea
Apuca cu tot mai multa usurinta: se napusteste cu mana cu mai multa precizie
asupra unui obiect dorit si il prinde intre palma si degetul mare. Un nou progres
important: apuca obiectul cu degetele, il trece dintr-o mana in alta si il
cuprinde cu privirea.
Cand apuca un cub, il tine in asa fel incat mai poate apuca unul. Se intinde sa
apuce toate jucariile din jurul lui. Le urmareste cu privirea daca au cazut. Da
drumul intentionat la obiecte. Se joaca la masa cu obiecte de diferite
dimensiuni si incearca sa constate ce se intampla daca le misca sau le arunca.
Arunca un obiect pe podea si mama il ridica; repeta operatiunea de multe ori,
fara sa se plictiseasca. Din orice pozitie stabila intinde mana pentru apucarea
obiectelor, chiar incearca sa ajunga la obiecte aflate in afara sferei lui de
actiune. Mainile sunt deschise si degetele pregatite pentru activitatea motorie
mai fina.
Mainile se intalnesc pe linia mediana; se joaca mult cu mainile si picioarele.
Pipaie si atinge obiecte; invata sa cunoasca diferite materiale, sa deosebeasca
suprafete placute si dezagreabile, fata de care reactioneaza prin placere sau
disconfort.
Auzul si
localizarea sunetelor. Asculta zgomote si se intoarce spre sursa sonora. La zgomote
neplacute reactioneaza cu disconfort.
Vederea si miscarea globilor oculari. Coordonarea miscarilor globilor
oculari este buna. Urmareste in toate planurile. Cei mai multi dintre sugari nu
mai manifesta strabism.
Percepe timpul? Este
dificil sa intelegem cum copilul prinde notiunea de timp, dar este foarte
probabil ca o realizeaza prin derularea celor 24 de ore, prin alternanta
zi-noapte, veghe-somn, zgomot-tacere, foame-satietate, activitate-repaus; se
creeaza modele de ritmuri percepute atat prin senzatii interioare, cat si prin
excitatii exterioare.
Astfel, de indata ce a trecut de sase-sapte luni, copilul stie ca dimineata sau
seara este ora mesei, a plimbarii sau a reintoarcerii tatalui sau. Timpul
copilului se construieste cu atat mai bine cu cat mama stie sa se adapteze
ritmului sau.
Spatiul copilului. Pentru
copil, spatiul pare sa se elaboreze pornind de la senzatia si perceperea
corpului, care permit sa separe ceea ce este el de ceea ce nu este el; mai
intai mama lui, apoi celelalte fiinte apropiate, obiectele, patutul, camera.
Spatiul copilului se construieste in raport cu mama pe care o vede si o aude
cum se deplaseaza, ii vede fata de aproape si de departe, ii aude vocea
indepartata si apropiata, o pierde si o regaseste mereu, in timp ce este
plimbat cu caruciorul descopera animalele, strazile, automobilele, casele.
Pune-i la indemana jucarii
obiecte mici pe care el le apuca, le pierde, le regaseste impreuna cu tine si
astfel putin cate putin isi da seama de contururile, de consistenta
(tare-moale), de greutatea (greu-usor), apoi de culoarea lor si, in cateva
luni, va putea sa le dea un nume.
Afectivitatea
bebelusului
a) Limbajul. Pronunta
primele bisilabe, ca: "tata'", "dada",
"mama", "papa". Imita propriile sunete emise si
pe cele pe care le aude. "Povesteste" mult si cu placere. La aceste
silabisiri se amesteca accente de triumf, nerabdare sau chiar de manie. Primul
cuvant adresat nu este departe. Bate din palme si se joaca de-a "cucu-bau".
b) Contactul social. Se
amplifica contactul cu mediul inconjurator prin intermediul: privirii,
zambetului, emiterii de sunete cu coloratura afectiva.
c) Comportamentul emotional. Sugarul
isi manifesta preferinta pentru persoana cu care vrea sa comunice. Reactioneaza
la interdictii sau la aprecieri afirmative, incearca sa provoace situatii pe
care le doreste, descopera slabiciunile parintilor. Este curios si ii face
placere sa exploreze. Este fericit cand i se ofera o mana de ajutor in
realizarea dorintelor.
d) Teama de persoane straine. In aceasta luna se mentin reactiile de negativism fata de straini. Parintii observa ca sugarul devine
rezervat, suspicios, timid cu strainii; le priveste fata, apoi se uita la ai
sai ca si cand ar vrea sa se asigure ca fetele familiare lui sunt prezente.
Daca un strain vrea sa se apropie prea mult de copil acesta se sperie, intoarce
capul, se ghemuieste in bratele parintilor.
In aceste luni sugarul accepta cu greu fetele severe, triste si mai ales
persoanele zgomotoase. Nu trebuie dus la petreceri cu persoane multe; vederea
de figuri noi poate fi cauza de neliniste.
Teama de persoane straine se manifesta mai ales cand se combina cu imprejurari
in care mama absenteaza (este lasat singur intr-o camera cu o persoana complet
straina sau mama dispare intr-un magazin si un strain se apropie de caruciorul
lui si-i vorbeste). Se pare ca sugarul nu este speriat de persoana straina in
sine, ci de ceea ce aceasta face.
Sugarul va zambi si va comunica cu un strain atat timp cat acesta pastreaza
distanta cuvenita; daca il atinge, protesteaza. Aceasta reactie este pe deplin
justificata. Inainte de a accepta dovezi de simpatie de ordin fizic, fiecare
dintre noi dorim sa cunoastem cat de cat o persoana.
Daca este lasat sa priveasca figuri straine - peste umarul mamei - in autobuz
sau pe strada, daca i se da prilejul sa se joace pe langa fusta mamei, daca i
se permite sa se apropie singur de persoane straine care-l atrag (curiozitatea
lui fiind mai tare decat teama), copilul va ajunge sa se imprieteneasca mai
usor cu strainii. Astfel se exerseaza contactul social, util pentru copilul
mic, care va deveni increzator si va manifesta interes pentru figurile noi.
Cresterea in greutate si lungime
Sugarul creste cu 400-500g. Greutatea medie este la baieti de 8000 - 8500g, iar
la fete 7800-8000g.
Lungimea medie: baieti: 69cm, fete: 67cm.
Perimetrul cranian: 43-44 cm.
Alimentatia
Nici in luna a 8-a nu sunt necesare modificari importante in alimentatie. Va
primi tot produsul de lapte pe care l-a primit in luna anterioara. Dimineata
sugarul va primi un biberon, de preferat cu lapte simplu sau, la cei cu
greutate mai mica sau la mofturosi, cu adaosuri (faina de cereale sau cereale
cu fructe). La ora 10 se dau fructe pasate sau nu se da nimic.
La pranz va primi piure de zarzavat (in general de cartofi si
morcovi cu unt sau ulei) si cu carne sau galbenus de ou. Daca nu sunteti sigura
de prospetimea oului, dati carne in fiecare zi. In functie de anotimp si de
modul cum primeste sugarul piureul poate fi mai
variat, se pot adauga: dovlecei, conopida, fasole verde, mazare verde, gulii
etc. La sfarsitul mesei dati sugarului si putin suc de fructe sau apa simpla.
Gustarea de dupa-amiaza, in principiu, ar trebui sa fie constituita dintr-un
amestec de fructe strivite (sau la nevoie pasate fin) cu
cereale-instant, branza de vaci. La sugarii care primesc insa la ora
10 fructe, la masa de dupa-amiaza se va da iaurt cu sau fara cereale (sau
biscuiti) iar daca se dau fructe, la acestea se poate adauga branza de vaci
preparata in casa.
Seara, biberonul de lapte poate fi imbogatit cu faina de cereale si/sau fructe
sau se alege un produs din comert de lapte cu adaosuri (mere, banane, cereale, fructe
tropicale etc.).
Ratia de lapte este in jur de 400-600ml in 24 de ore.
Daca sugarul vrea sa tina sau sa atinga biberonul in timp ce bea, va fi ajutat
s-o faca. Atunci cand sugarul incearca sa bea singur din biberon, mama trebuie
sa stea langa el, ajutandu-l sa aiba o pozitie cat mai stabila (cea mai placuta
si mai comoda pozitie cand este tinut in brate); va sprijini si va inclina
biberonul pentru ca sugarul sa nu inghita aer.
Albus de ou poate
produce o alergie (eruptii ale pielii, scaune moi si urat mirositoare, agitatie
etc.) la sugarii care au aceasta tendinta. La sugarii care nu au prezentat nici
un episod de eruptii ale pielii in trecut se va introduce albusul treptat in
mancare: supa, perisoare, creme, budinci etc. La aceasta varsta numai
galbenusul este un element nutritiv esential pentru continutul sau in fier ,
vitamine, proteine si grasimi cu valoare biologica mare.
Fructe conservate
Daca familia are fructe congelate sau conservate in casa (compot, dulceata,
gem) se pot da strivite si omogenizate cu o lingura de lemn. De asemenea, se
pot da fructe proaspete fierte, strivite si, la nevoie, indulcite cu sirop de
zahar. Eventual se amesteca cu pesmet de paine, cu biscuiti sau cu cereale
instant, adaugandu-se si branza de vaci preparata in casa.
In cazul alimentatiei cu fructe sau zarzavaturi, scaunele contin celuloza
nedigerata, avand culoarea si aspectul modificate fata de scaunele de lapte.
Multe mame se nelinistesc, banuind ca sugarul nu poate mistui unele alimente
sau ca fructele sau zarzavaturile respective ar fi fara valoare, fiind
nedigerabile.
Trebuie sa se stie ca organismul retine si utilizeaza toate substantele cu
valoare biologica (vitamine, saruri minerale, glucide, proteine). Dupa ce se
introduc mai multe fructe si zarzavaturi, numarul de scaune poate sa creasca si
sa apara un eritem fesier. Nu este un motiv de alarma, daca scaunele sunt
consistente si nu sunt in numar mai mare de 3 in 24 de ore.
Celuloza este importanta pentru sanatatea copiilor. Celuloza si alte materii
similare poarta numele de fibre vegetale, constituind o componenta obligatorie
intr-o alimentatie corecta. Celuloza indeplineste si alte functii in digestie,
fiind un mijloc eficient impotriva constipatiei.
In ultimul trimestru al primului an de viata, oul si carnea sunt principalii
furnizori de fier, care contribuie la formarea globulelor rosii, asa ca sugarii
care nu le primesc din diferite motive, devin anemici. Fructele, zarzavaturile
si cerealele contin fier in cantitate mica.
In primul an de viata alimentul care corespunde
nevoilor biologice (digestie, metabolism, excretie, crestere) este laptele,
care trebuie sa ramana permanent si predominant in meniul zilnic al sugarului.
Cel putin doua mese (dimineata si seara) trebuie sa fie de lapte (cu sau fara
adaosuri). Numai la recomandarea medicului se poate renunta la mesele de lapte.
Scaunele
Din cauza maturarii sale si a alimentatiei mai variate, scaunele sugarului sunt
mai bine formate, mai rare (1-2 pe zi) si survin la ore aproape regulate. In
plus, el incepe sa devina constient de momentul in care intestinul sau
functioneaza: inceteaza sa se joace, se incordeaza, se face rosu la fata, se
contracta, apoi se usureaza. Uneori, scoate un chiot cand a avut un scaun. Cei
din jur cred ca nu-i place sa fie murdar; este numai felul sau de a-si anunta
mama ca pentru el s-a produs acest mic eveniment.
Va fi schimbat, dar fara graba. Voind cu orice pret sa i se inlature scutecul
sau chilotii murdari, i se va da impresia ca a avea un scaun este o treaba care
o dezgusta pe mama sa. Departe de a-i favoriza educatia curateniei, mama nu va
face decat sa i-o intarzie. La sugarii la care se folosesc scutece de unica folosinta nu se
constata astfel de reactii.
Somnul
In conditiile unui progres normal, sugarul se culca in jur de ora 20 si sescoala dupa
10-12 ore. In cursul zilei mai doarme o data la pranz, timp de 1-2 ore,
eventual si dupa-amiaza.
Dupa masa de seara, copilul va fi pregatit de culcare. Nu va jucati cu copilul,
excesul de impresii duce la tulburari de somn. Este bine ca tatal sa fie
prezent in familie in timpul imbaierii, mesei de seara si al culcarii.
Leganatul
La unii sugari se intalneste obiceiul de a se legana sau de a-si lovi capul de
peretii patului. Este una din miscarile ritmice, calmante, care se observa la
multi copii inainte de a adormi, cand sunt obositi sau cand se plictisesc.
Pentru inlaturarea cauzei, parintii vor verifica daca sugarul sau copilul mic
are o ocupatie suficient de interesanta in cursul zilei, daca i-a fost
satisfacuta nevoia de socializare, de miscare si daca este suficient de obosit.
S-au observat aceste manifestari la sugari care au fost tinuti multa vreme in
cos, in paturi cu margini fara vizibilitate, facute din scanduri compacte, ca
si la cei care stau multa vreme in casa, sunt lasati singuri, sau in familie
exista o stare de anxietate, supraingrijire a copilului.
Scoaterea copilului cat mai mult afara, o plimbare mai prelungita inainte de
masa si culcarea de seara, jocuri linistite, imbaierea zilnica si o atmosfera
de calm in familie sunt unele dintre remediile recomandate. Daca mama are
talent, il linisteste si-l adoarme printr-un cantec.
Luna a IX a
Somnul
Somnul devine tot mai bine organizat. Normal,
somnul nocturn dureaza 10-12 ore fara intrerupere. Sugarul nu se mai trezeste
mai devreme decat restul familiei. Adoarme relativ repede, dar uneori se
dezveleste imediat dupa ce a adormit. Va fi imbracat cu o pijama cu botosei.
La aceasta varsta se misca mult in pat, astfel incat se poate incurca in paturi
si cearsafuri. De aceea nu i se va pune decat un singur cearsaf pe dedesubt
(cearsafurile-husa sunt cele mai practice pentru ca raman intinse tot timpul)
si va fi acoperit cu o singura patura.
La trezirea din somn, sugarul este vesel si activ. Cand se trezeste, mama il ia
in brate, ii vorbeste, ii arata cat este de multumita ca l-a regasit, apoi il
schimba si-i da sa manance.
Aceste reintalniri matinale vesele, la trezirea
sugarului mare si copilului mic reprezinta un mod sigur de a evita
dificultatile de a adormi, care pot surveni mai tarziu; daca este asigurat ca
la trezire isi vede mama, nu-i va mai fi teama.
In timpul zilei, perioadele de somn devin mai scurte. Unii copii mai dorm
de 3 ori in cursul zilei, altii o singura data, dar mai prelungit.
Probleme de
profilaxie
a) La 9 luni vitamina D se poate administra pe gura (200.000
u.i.). La cei care primesc vitamina D in administrari zilnice, se continua
profilaxia, dozele fiind fixate de medic.
b)La noi in tara, se obisnuieste ca intre 9 luni si 15 luni sa se administreze
vaccinul antirujeolic, in timp ce in alte tari, vaccinul antirujeolic (simplu
sau asociat cu cel antirubeolic si antioreion) se administreaza la 14 luni.
Uneori, intre a 6-a zi si a 9-a zi de la vaccinare copilul poate prezenta
reactie vaccinala: febra, agitatie, guturai, chiar o eruptie asemanatoare celei din rujeola. Se va
combate febra si agitatia. Reactia dispare in 1-5
zile.
Alimentatia de
baza
Laptele ramane
alimentul de baza in meniul zilnic. Se folosesc preparate de lapte praf adaptate sau de continuare folosite in luna
anterioara sau lapte praf clasic cu 26% grasimi. Dimineata se va da laptele
fara adaosuri, iar seara se va incerca laptele cu adaosuri care sunt fie cereale,
fie fructe, fie zarzavaturi.
Laptele de vaca se da integral; in caz ca se introduce de-abia acum, la inceput
se va da diluat (3/4 lapte si 1/4 apa). Laptele de vaca se da in mod obisnuit
cu adaosuri. Intr-o cratita se pune o cantitate mica de apa rece, la care se
adauga faina de cereale instant si se amesteca bine avand grija sa nu se
formeze cocoloase, se adauga laptele integral (sau diluat cu 1/4 apa) si se
pune totul la fiert la un foc moale.
Spre sfarsitul fierberii se adauga zaharul (10 lingurite rase la 1000 ml). Dupa
racire se amesteca uleiul cu un tel sau o lingurita timp de o jumatate de minut
pentru ca acizii grasi esentiali sa fie mai bine folositi. Uleiul nu se fierbe.
Amestecul realizat se portioneaza in biberoane curate si se pastreaza intr-un
frigider, daca este posibil intr-o baie cu cuburi de gheata. La sugarii
constipati zaharul se poate inlocui cu lactoza.
Masa de la ora 10 nu mai este necesara la majoritatea sugarilor dupa
varsta de 8-9 luni. La cei care doresc se vor da alimente mai putin bogate in
calorii (fructe, sucuri). La masa de pranz se da piure de zarzavat, in general de cartofi
si/sau morcovi. Piureul va fi imbogatit cu
unt sau ulei de floarea-soarelui.
Se incearca sa se dea piureu sfaramat cu furculita. Este absolut necesar ca la
aceasta masa sa se dea proteine de origine animala (altele decat laptele), cum
sunt: carnea de vitel (carnea rosie are mai mult fier ),
ficatul (pasare, vitel), pestele slab, creierul, galbenusul de ou. La sfarsit
se va da zeama de compot, de fructe sau apa fiarta si racita.
La gustarea de dupa-amiaza se pot da mere rase, banane cu sau fara biscuiti si eventual, cu
branza de vaci, iaurt sau chiar un biberon de lapte. Seara se da lapte cu adaos
de faina de cereale, de fructe sau de legume. In loc de cereale se incearca
grisul, fulgii de porumb, de ovaz sau
de tapioca. La sugarii care refuza laptele se va incerca o budinca sau papanasi
fierti cu branza de vaci. Se poate completa cu fructe proaspete sau chiar din
compot (sfaramate si omogenizate).
Va fi lasat sa ia micul dejun si gustarea cu biberonul pe genunchii mamei sau
plasat intr-un scaun inalt. Straduiti-va ca din timp sa-i dati sa manance la un
loc cu ceilalti frati. Va manca mai bine si va trece mai repede la alimente
moi, mai consistente. Puteti sa-l lasati sa duca piureul la gura cu degetele,
sa-i dati sa bea din ceasca, sa-i dati o bucata mica de paine, de mar, un
biscuit pe care sa le manance singur.
Fii foarte atenta pentru ca s-ar putea sa se sufoce cu o bucata mai mare. Hrana
pe care o duce singur la ii va permite mai curand sa mestece si sa se hraneasca
singur.
Foarte des, inaintea unui aliment nou prin aspectul, culoarea sau consistenta
sa, sugarul mare intoarce capul si zice "nu, nu, nu". Sa nu crezi ca
nu-i place; este numai un mod de a-si exprima mirarea. Nu-l dojeni si, in nici
un caz, nu-l forta!
Dezvoltarea
fizica
Cresterea in greutate este tot mai inceata. Intre 8 si 12
luni cresterea saptamanala este de 60-85g, rezultand o medie lunara de
250-300g. Este suficienta o cantarire bilunara sau chiar lunara. Cantarele
noastre pentru sugari inregistreaza greutatea pana la maximum 9kg. Curba
greutatii sugarului nu se potriveste totdeauna cu curba din diagramele cu
crestere medie a sugarului. O cifra cu cateva sute de grame mai putin decat
"cifra normala", la un sugar mare, nu trebuie categorisita ca
distrofie sau malnutritie.
Greutatea sugarului este un parametru care trebuie apreciat in contextul altor
criterii de apreciere a starii de sanatate: lungime, imbolnaviri, dezvoltarea
psihomotorie, contact social, comportament emotional etc.
Unii sugari au tendinta de a se ingrasa excesiv, cu mult peste medie. Nu se
poate vorbi despre obezitate daca un sugar este rotunjor, dar cu lungime mai
mare, cu tonus muscular bun, armonic format. Cei mai multi arata asa in primul
an de viata; apoi slabesc si se lungesc cand incep sa se miste mai mult.
Greutatea sugarului nu depinde numai de varsta, ci si de tipul constitutional, de
lungime si de alimentatie (cantitate, calitate).
Ca si adultul si copilul mai mare, sugarul nu trebuie sa fie prea gras.
Grasimea nu confera o stare de sanatate mai buna; dimpotriva, sugarii grasi se
imbolnavesc mai usor, au o rezistenta mai scazuta la infectii si fac forme mai
grave de boli. Cei mai multi oameni (adulti si copii) au un plus de greutate
pentru ca mananca mai mult decat necesita organismul. Daca toti membrii unei
familii sunt obezi, aceasta se datoreste de cele mai multe ori unor obiceiuri culinare
gresite, unui aport excesiv de calorii.
Daca un sugar are un plus de greutate, medicul este singurul care decide daca
trebuie sa slabeasca putin, dand indicatii amanuntite de regim. Mama nu va pune
un copil la cura de slabire din proprie initiativa. La astfel de sugari se vor
evita fainoasele, dulciurile, untul, sarea. Gustarile vor fi constituite din
fructe.
Cresterea in lungime intre 6 si 12 luni este de 6 - 10cm. Masurarea lungimii
sugarului se va face si cu ajutorul medicului sau asistentei de ocrotire,
deoarece imobilizarea si intinderea sugarului pe o masa ca si utilizarea
panglicii metrice implica de multe ori erori de tehnica si interpretare.
Si in aceasta luna se observa o serie de schimbari la sugar. Devine mai activ,
se taraste in toate partile, incearca sa se agate de marginile patului sau
tarcului si cerceteaza lumea din jur. Orizontul lui s-a largit mult. Invata sa
mestece alimentele. Toate acestea modifica unele dintre obiceiurile sugarului.
Uneori este nelinistit si nerabdator fara motiv. S-ar putea sa doreasca sa faca
un lucru pentru care nu este inca apt.
De exemplu, incearca sa stea in picioare, sa-si foloseasca mainile intr-un scop
anumit sau sa pronunte cuvinte noi. Daca reuseste, in cateva zile se va linisti.
La deschiderea usii face semne ca vrea sa fie dus afara. Recunoaste pregatiri
ce se fac pentru plimbare si se bucura zgomotos.
Motricitatea
generala
In aceasta luna, sugarul poate umbla in patru labe, sta in sezut, se culca singur si se
ridica fara dificultate. Uneori reuseste sa se ridice in picioare daca se poate
apuca de ceva, de exemplu de gratiile patului. Nu reuseste insa sa stea in
picioare nesprijinit; daca-si da drumul de manute cade. In mod obisnuit,
trebuie sa se tina bine cu ambele maini pentru a-si mentine echilibrul.
Unii copii, dupa ce stau putin in picioare, incep sa planga. Acestia au invatat
sa se ridice, dar nu stiu inca sa se aseze singuri. Daca sunt ajutati sa se
aseze, sunt multumiti, apoi incep jocul de la capat.
Motricitatea fina
Copilul invata miscarea de opozitie a policelui (degetului mare). Reuseste
astfel sa apuce obiectele intre police si celelalte degete. Aceasta achizitie
sta la baza multor actiuni. Toata familia va deveni ordonata in aceasta
perioada, indepartand din jurul copilului toate obiectele mici (nasturi, bile, bomboane), pe care le-ar
putea introduce in gura, riscand sa se inece (sa se sufoce).
Pentru a atinge unele obiecte, poate folosi degetul aratator; curand va invata
sa arate cu el. Capacitatea de a folosi separat degetele si de a armoniza
miscarile lor reprezinta un progres apreciabil fata de perioada in care isi
misca pumnii stransi, fara nici un scop. Din orice pozitie se afla in
echilibru, intinde mana pentru a apuca obiecte, inclusiv in afara sferei lui de
actiune. Priveste obiectele pe care le are in mana. Se joaca cu mainile,
picioarele si intregul sau corp.
Ca si in luna precedenta pronunta "mama" si bisilabe si imita sunete
pe care le aude sau le pronunta si singur. Incepe sa vorbeasca soptit, isi
moduleaza vocea. In general, insa, vorbirea la aceasta varsta este fara adresa.
Sugarul zambeste si priveste prietenos. Intelege intrebari simple: "unde
este mama?" si priveste in directia respectiva. Strainii sunt priviti cu
rezerva. Orice interventie in dorintele lui declanseaza proteste. Nu-i place sa
fie atins de unele persoane straine. Isi exprima dorintele clar si categoric.
Reactioneaza la interdictii si aprobari. Si-a stabilit tactica proprie si a
invatat sa descopere punctele slabe ale adultilor.
O sarcina cu doi sau mai multi fetusi este numita sarcina multipla.Fetusii pot fi monozigoti sau heterozigoti. 